Human trafficking conviction affirmed; cassation appeal dismissed as unfounded
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's cassation appeal as unfounded, thereby upholding the appellate conviction and sentence for human trafficking. The dispute centered on whether the defendant, initially acquitted at first instance, acted as a co-perpetrator in recruiting two minors for prostitution in Italy; the court determined that first-instance witnesses who retracted their statements during appeal did so only to exonerate the defendant, and that evidence confirmed he facilitated the recruitment by coordinating with the minors' families and leading the other principal offender to the victims. Applying Article 13(1) first part of Law No. 678/2001 in conjunction with Articles 41(2), 13, 74, and 76 of the Penal Code, the court affirmed the appellate decision which imposed a two-year imprisonment sentence, subsequently fully reprieved under Law No. 543/2002, and ordered the defendant to pay 1,400,000 lei in judicial expenses.
Legislator headnote
AI generatedart. 41 alin. (2) C. pen, art. 13 C. pen, art. 76 C. pen, art. 1 din Legea nr. 543/2002; Human trafficking conviction affirmed; cassation appeal dismissed as unfounded: Recursul inculpatului, care susține că în apel a fost greșit condamnat și că, deci, se impunea casarea deciziei și menținerea sentinței, este nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 136 din 21 aprilie 2003, Tribunalul Giurgiu printre altele a achitat pe inculpatul T.F., pentru infracțiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 13 alin. (1) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a luat act că, în perioada 12 septembrie 2002, 10 noiembrie 2002, inculpatul a fost arestat preventiv.
S-a motivat, în esență, că ceea ce s-a reținut prin rechizitor privitor la participația inculpatului T.F., în sensul că, în luna iunie 2002, împreună cu inculpatul I.C. (condamnat în aceeași cauză) ar fi racolat-o pe minora C.I., în vederea practicării prostituției în Italia, nu este dovedit referitor la acesta.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 460/ A din 25 august 2003, admițând apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a desființat, în parte, sentința și, în baza art. 13 alin. (1) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul T.F. la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., constatând pedeapsa integral grațiată potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Recursul inculpatului, care susține că în apel a fost greșit condamnat și că, deci, se impunea casarea deciziei și menținerea sentinței, este nefondat.
Din probele existente în dosar (declarațiile martorilor S.I., C.V. și D.E. date în cursul urmăririi penale), rezultă că racolarea minorelor C.I. (16 ani) și I.S. (17 ani) în luna iunie 2002 de către inculpații I.C. și C.P., în vederea practicării prostituției în Italia, a fost realizată cu ajutorul inculpatului T.F.
Concret, probele administrate în cauză confirmă că inculpatul T.F., pentru a reuși în racolarea minorei C.I., a discutat cu unchiul acesteia, I.S., iar, apoi, l-a dus la locuința victimei pe inculpatul I.C., care se întorsese, în acest scop, din Italia.
În urma stăruințelor inculpatului T.F., făcute prin discuțiile purtate, inclusiv cu familia minorei, s-a ajuns ca aceasta să plece în Italia cu inculpatul I.C., în seara zilei de 7 iunie 2002, serviciu pentru care inculpatul T.F., trebuia să primească suma de 200 de dolari.
Revenirea ulterioară, la instanță, a martorilor sus-menționați, asupra declarațiilor date la urmărirea penală, nu este justificată decât prin încercarea acestora de a-l exonera pe inculpatul T.F. de la răspunderea penală.
Pentru aceste considerente, urmează a se respinge recursul inculpatului T.F., ca nefondat, și a se menține decizia instanței de apel, ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.F., împotriva deciziei penale nr. 460 din 25 august 2003 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 decembrie 2003.