Union's suspension appeal moot after annulment merits ruling; appeal dismissed.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Sindicatul Liber A.R.R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, suspendarea executării H.G. nr. 1088/2011 privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului de Stat pentru Control în, Transportul Rutier, până la soluţionarea definitivă a cererii privind anularea actului administrativ.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

La data de 6 decembrie 2011 a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtului M.T.I., care a fost admisă în principiu prin încheierea din 6 decembrie 2011.

Prin Sentinţa civilă nr. 430 din 24 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de interes şi a lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu a reclamantului, invocate de Guvernul României.

A respins cererea de suspendare formulată de reclamantul Sindicatul liber A.R.R., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României şi intervenientul M.T.I. şi a admis cererea de intervenţie în interesul pârâtului formulată de M.T.I.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că reclamantul îşi justifică atât calitatea procesuală de folosinţă, făcând dovada că este legal înfiinţat, cât şi interesul în formularea acţiunii, în raport de prevederile statutare, încadrându-se în noţiunea de organism social interesat astfel cum aceasta este definită prin art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cererii de suspendare, a reţinut prima instanţă că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a celor două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 respectiv existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Sindicatul Liber A.R.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, prin invocarea dispoziţiilor prevăzute de art. 304 punctul 9 şi ale art. 3041 C. proc. civ.

Prin precizarea depusă la termenul din 12 decembrie 2012 şi concluziile orale susţinute în faţa instanţei de recurs, recurentul-reclamant a solicitat să se constate că recursul a rămas tară obiect prin soluţionarea de către instanţa de fond a acţiunii privind anularea H.G. nr. 1088/2011.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea recursului ca lipsit de interes, pentru acelaşi motiv invocat şi de recurentul-reclamant.

Examinând recursul formulat, prin prisma susţinerilor părţilor, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi raportat la dispoziţiile legale incidente speţei, Înalta Curte constată următoarele:

Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamantul a solicitat suspendarea executării H.G. nr. 1088/2011 până la soluţionarea în fond a cererii în anularea actului administrativ menţionat, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în Condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Având în vedere că din extrasul de pe portalul Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, rezultă că acţiunea în anularea H.G. nr. 1088/2011, care formează obiectul Dosarului nr. 4835/2/2012, a fost soluţionat la data de 15 noiembrie 2012 prin admiterea în parte a acţiunii, rezultă că prezentul recurs este lipsit de eficacitate juridică.

Astfel, prin recursul formulat, recurentul-reclamant urmărea modificarea sentinţei atacate, în sensul admiterii cererii de suspendare a executării întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Or, o atare soluţie nu mai poate fi pronunţată în cauză, având în vedere că situaţia juridică dedusă judecăţii s-a schimbat, în sensul că aceasta nu se mai poate circumscrie ipotezei dispoziţiilor art. 14 din legea menţionată, intervenind soluţionarea cauzei de către instanţa de fond.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes în promovarea recursului, Înalta Curte constată că aceasta nu poate fi reţinută, având în vedere că la momentul declarării recursului (06 iunie 2012) instanţa de fond nu se pronunţase asupra cererii de anulare a hotărârii de guvern.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Sindicatul Liber A.R.R. împotriva sentinţei civile nr. 430 din 24 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2012.