CSM denial of prosecutor-to-judge transfer upheld as within discretionary limits

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ şi fiscal, a fost înregistrată sub nr. 3921/1/2013, la data de 15 iulie 2013, contestația formulată de contestatorul C.M. împotriva hotărârii Plenului C.S.M. nr. 718 din 27 iunie 2013, în contradictoriu cu intimatul C.S.M., în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin cererea depusă, la data de 08 august 2013, contestatorul a solicitat și obligarea intimatului C.S.M. să emită o nouă hotărâre prin care să aprobe cererea sa de numire în funcția de judecător la Judecătoria Brașov, precum și să emită o propunere de eliberare a sa din funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, către Președintele României.

Contestatorul a precizat că motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii Plenului C.S.M. nr. 718 din 27 iunie 2013 sunt următoarele:

1) Hotărârea nu cuprinde motivarea soluției adoptate de intimat în privința sa, fiind emisă în mod arbitrar, cu exces de putere;

2) Intimatul nu a ținut seama de faptul că îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi numit în funcția de judecător, după cum s-a statuat prin Hotărârea Secției pentru Judecători a C.S.M. nr. 500 din 28 mai 2013, că nu a fost niciodată sancționat disciplinar, că a urmat cursurile I.N.M. și a avut o medie care îi permitea să opteze pentru funcția de judecător;

3) La Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov schema de procurori este completă, începând cu data de 01 iulie 2012, astfel încât numirea sa în funcția de judecător nu ar afecta în mod semnificativ activitatea acestei unități de parchet;

4) La Judecătoria Brașov schema de judecători nu este completă, încărcătura de dosare pe judecător este net superioară mediei naționale și există cel puțin un judecător la Secția Penală a instanței care, în mod vocațional, nu dorește să judece în materie penală, însă intră într-un complet cu cauze penale;

5) Emitentul actului contestat nu a avut în vedere avizele favorabile emise de Judecătoria Brașov, de Tribunalul Brașov și de Curtea de Apel Brașov.

În întâmpinarea formulată în cauză, intimatul C.S.M. a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând în motivare, în esență, faptul că și-a exercitat dreptul de apreciere în limitele competențelor stabilite de lege și pe baza documentației prezentate, din care rezultă faptul că la Judecătoria Brașov nu existau posturi vacante la momentul soluționării cererii și că avizele au fost negative, cu excepția celui provenit de la Judecătoria Brașov.

În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, modificată, intimatul a depus la dosar documentația care a stat la baza adoptării hotărârii contestate.

Contestatorul a formulat concluzii scrise.

Examinând legalitatea hotărârii atacate în cauză, în raport de argumentele fiecărei părţi şi de dispoziţiile legale aplicabile în materie, Înalta Curte apreciază contestația ca fiind nefondată pentru motivele care vor fi expuse în continuare.

Prin cererea înregistrată la C.S.M. sub nr. 1/8545/1154 din 05 aprilie 2013, contestatorul C.M., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, a solicitat numirea în funcția de judecător la Judecătoria Brașov.

Prin Hotărârea nr. 500 din 28 mai 2013, Secția pentru Judecători a C.S.M. a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de către contestator pentru numirea funcția de judecător.

Prin Hotărârea nr. 718 din 27 iunie 2013, Plenul C.S.M. a respins cererea contestatorului. Pentru a adopta o asemenea soluție, emitentul actului a făcut trimitere la prevederile art. 22 și art. 23 alin. (11) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 09 martie 2006 a Plenului C.S.M., cu modificările ulterioare, dar și Hotărârea nr. 489 din 04 iunie 2013 a Plenului C.S.M.

Înalta Curte apreciază că refuzul intimatului C.S.M. de admitere a cererii contestatorului de numire în funcția de judecător la Judecătoria Brașov nu este nejustificat, în sensul pe care art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, îl dă acestei noţiuni.

Dispozițiile legale relevante pe problema analizată sunt următoarele:

Art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

„(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea C.S.M., cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.

(2) Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a C.S.M. în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a C.S.M. în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.

(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţă C.S.M. motivele refuzului”.

Art. 22 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 09 martie 2006 a Plenului C.S.M., cu modificările ulterioare:

„(1) Cererea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător se formulează în scris şi se depune la C.S.M.

(2) Direcţia resurse umane şi organizare solicită punctul de vedere al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul care solicită numirea în funcţia de judecător, respectiv, procuror şi întocmeşte, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor vacante şi a celor ocupate la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la instanţa sau parchetul la care se solicită transferul, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător sau procuror la instanţa sau parchetul implicat în procedura de transfer.

(3) Referatul întocmit potrivit alineatului precedent va cuprinde date privind procedurile aflate în curs de derulare, pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător sau procuror, precum şi numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau parchetul la care se solicită transferul şi durata vacanţelor posturilor la instanţa sau parchetul în cauză.”

Art. 23 din Regulamentul anterior arătat:

„(1) Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una din funcţiile prevăzute la art. 22 va fi invitat pentru a susţine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare a C.S.M.

(2) Secţia corespunzătoare a Plenului C.S.M. adoptă o hotărâre şi sesizează Plenul C.S.M.

(3) În cazul admiterii cererii Plenul C.S.M. propune Preşedintelui României eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător.

(4) Dispoziţiile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

În aplicarea prevederilor normative anterior citate, în speța de față a fost întocmită nota D.R.U.O. în care au fost consemnate următoarele date:

- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov au comunicat avizele lor nefavorabile cu privire la cererea contestatorului; Judecătoria Brașov a comunicat avizul său favorabil;

- la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, unde își desfășoară activitatea contestatorul, încărcătura medie a lucrărilor/procuror a fost de 2701 comparativ cu media națională de 2178 lucrări, iar încărcătura de dosare/procuror a fost de 1998 dosare, comparativ cu media națională de 1383 dosare/procuror.

- la Judecătoria Brașov, unde contestatorul a solicitat numirea, nu era vacant efectiv niciun post de execuție la momentul soluționării cererii.

Ca atare, contrar celor susținute de către contestator, au fost analizate de către intimat criteriile prevăzute în dispozițiile normative mai sus arătate, motiv pentru care Înalta Curte nu poate reține faptul că acesta a acționat cu exces de putere la momentul soluționării cererii de numire în funcția de judecător.

Cu alte cuvinte, intimatul și-a exercitat dreptul de apreciere în limita competenței instituite de lege, ținând seama de volumul de activitate al unității de parchet unde își desfășoară activitatea contestatorul, de avizele negative ce au fost acordate, dar și de lipsa posturilor vacante la Judecătoria Brașov.

În fine, Înalta Curte reține că a fost respectat principiul motivării actelor administrative, intimatul prezentând argumentele avute în vedere la soluționarea cererii contestatorului.

În consecință, în raport de cele anterior reținute, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., republicată, cu modificările și completările ulterioare, va respinge contestația, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de C.M. împotriva Hotărârii nr. 718 din data de 27 iunie 2013 a C.S.M., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2014.