Waiver of cassation in copyright remuneration dispute over public phonogram performance in commercial transport
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court accepted the defendant’s waiver of the appeal against cassation, thereby rendering the Court of Appeal’s decision irrevocable and upholding the appellate ruling that dismissed both parties' appeals and affirmed the lower court’s liability findings. The dispute concerned a civil action for equitable remuneration and ancillary rights associated with the public performance of phonograms in commercial public transport, where the plaintiff initially sought payment, inflation adjustments, and moral damages under the Copyright Law. While the initial judgment and subsequent appellate decision were based on these intellectual property claims, the final outcome at the cassation level was determined procedurally by the principle of disposability and Article 246 of the Civil Procedure Code, which permitted the defendant to waive the judicial review after the parties reached a private settlement.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 5803 alin. (1) C. proc. civ, art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 246 C. proc. civ; Waiver of cassation in copyright remuneration dispute over public phonogram performance in commercial transport: Având în vedere cererea formulată, în raport de dispoziţiile art. 246 C. proc. civ., potrivit cu care reclamantul poate st renunţe oricând la judecată, fie verbai în şedinţă, fie prin cerere scrisă şi în raport de principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, văzând manifestarea de voinţă a recurentei-pârâte SC A. SRL, în sensul renunţării la judecata recursului, Înalta Curte va lua act de cererea acesteia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 15 iulie 2009, astfel cum a fost precizată la data de 8 octombrie 2009, reclamanta U.P.F. a solicitat obligarea pârâtei SC A. SRL la plata remuneraţiei echitabile (reprezentând drepturi conexe dreptului de autor) cuvenite producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică de fonograme în mijloacele de transport rutier de persoane dotate cu instalaţii de sonorizare deţinute de pârâtă, începând cu data punerii acestora în circulaţie si până în prezent; obligarea pârâtei la piaţa sumei rezultate dîn actualizarea remuneraţiei datorate în funcţie de rata inflaţiei, precum şi la plata daunelor interese moratorii, calculate conform meîodologiilor de aplicare a Legii nr. 8/1996, calculate de la data scadenţei până în prezent; obţinerea licenţelor neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial, cu aplicarea unei amenzi civile pentru fiecare zi de întârziere, în limitele prevăzute de art. 5803 alin. (1) C. proc. civ.
În subsidiar a solicitat, conform dispoziţiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, acordarea de despăgubiri reprezentând triplul remuneraţiilor ce ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite.
Prin sentinţa nr. 770 din 14 septembrie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis cererea, a obligat pârâta la piaţa către reclamantă a sumei de 651.447 lei cu titlu de remuneraţie datorată producătorilor de fonograme (incluzând T.V.A.) pe perioada august 2006-decembrie 2010 şi la plata sumei de 115.303,11 lei cu titlu de daune moratorii, calculate până în luna decembrie 2010; a respins celelalte cereri ca neîntemeiate şi a obligat pârâta la 2.539,3 Iei, cheltuieii de judecată.
Prin Decizia nr. 63 din 20 februarie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civiiă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta U.P.F. şi de pârâta SC A. SRL împotriva sentinţei instanţei de fond.
A compensat cheltuielile de judecată efectuate de apelante.
A respins cererea expertului P.S.M. de majorare a onorariului provizoriu stabilit la suma de 3.000 Iei, ca neîntemeiată.
A încuviinţat în parte cererea expertului C.I. şi a dispus majorarea onorariului cuvenit acesteia de la 3.000 lei la 4.000 lei.
A obligă apelanta reclamantă să achite suma de 1.000 lei cu titlu de onorariu de expertiză în contul B.L.E. de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC A. SRL, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând în principal, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, avându-se în vedere încălcarea principiului contradictoriaiitaţii şi în subsidiar, modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul admiterii apelului declarat de pârâtă astfel cum a fost formulat
Pentru termenul de judecată din data de 31 martie 2015, recurenta-pârâtă SC A. SRL- a depus cerere de renunţare Ia judecata recursului declarat în prezenta cauză, arătând ca părţile s-au înţeles amiabil şi au încheiat un contract de tranzacţie la data de 2 septembrie 2014. Această cerere a fost susţinută şi de apărătorul ales al recurentei, prezent la termenul din data de 31 martie 2015.
Având în vedere cererea formulată, în raport de dispoziţiile art. 246 C. proc. civ., potrivit cu care reclamantul poate st renunţe oricând la judecată, fie verbai în şedinţă, fie prin cerere scrisă şi în raport de principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, văzând manifestarea de voinţă a recurentei-pârâte SC A. SRL, în sensul renunţării la judecata recursului, Înalta Curte va lua act de cererea acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de pârâta SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 63 din data de 20 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2015.