Recourse in labor and social insurance disputes barred from cassation under Law No. 2/2013
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal on reconsideration filed by the plaintiff, thereby upholding the final decision of the Court of Appeal which had rejected the defendant's constitutional unconstitutionality objection regarding pension legislation. The underlying dispute was a civil labor and social security action seeking the annulment of a decision issued by the Territorial Pension House, wherein the appellate court had also referred the constitutional issue to the Constitutional Court. The appellate decision was rendered after the entry into force of Law No. 2/2013, which, pursuant to Article XVIII(2), explicitly exempts judgments in labor and social insurance conflicts from the appeal on reconsideration. Consequently, the High Court applied Article 493(5) of the Code of Civil Procedure and Article 634(1)(4) to determine that the prior appellate decision was final and not subject to the challenged procedural route.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, art. 118 din Legea nr. 263/2010, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Recourse in labor and social insurance disputes barred from cassation under Law No. 2/2013: , potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin Decizia nr. 25 din 10 martie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, apelul declarat de reclamantul A.C. împotriva Sentinţei civile nr. 816/C din 29 august 2013 a Tribunalului Neamţ a fost respins, iar în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 pct. IV lit. c) din Legea nr. 263/2010, a art. 22 lit. w) din H.G. nr. 257/2011 şi a art. 118 din Legea nr. 263/2010, în raport de dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi 47 alin. (2) din Constituţie, reţinând opinia instanţei că textele invocate sunt constituţionale.
Împotriva acestei decizii, la 10 martie 2015, reclamantul A.C. a declarat recurs.
Analizând, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. recursul formulat, Înalta Curte, constată că este inadmisibil şi urmează, să-l respingă, pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 (publicată în M. Of., Partea I nr. 89/12.02.2013), privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010, privind Noul C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti, nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Prin acţiunea introdusă la data de 7 martie 2013, reclamantul A.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Teritorială de Pensii Neamţ anularea Deciziei nr. 246517 din 19 februarie 2013 emisă de pârâtă şi întoarcerea executării.
Decizia nr. 25 din 10 martie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului, întrucât, obiectul cererii pendinte, formulată după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, atrage incidenţa dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.
Prezenta decizie nu este supusă niciunei căi de atac şi va fi comunicată tuturor părţilor în cauză.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A.C. împotriva Deciziei nr. 25 din 10 martie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2015.
Procesat de GGC - GV