Annulment of unilateral concession contract termination; appeal dismissed for lack of judicial stamp duty.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) dismissed the appeal as not properly stamped, leaving the lower court’s decision in force. The dispute concerned a challenge by a private concessionary company against an administrative agency for the unilateral termination of a direct-concession contract and its supplementary agreement. The Agency of National Port Authority appealed the appellate court’s ruling, which had granted the annulment of the termination notice and awarded litigation costs to the company. The ICCJ ruled that the appellant failed to comply with the mandatory requirement to pay the judicial stamp duty and stamp tax, citing Article 3021(2) of the Code of Civil Procedure, Article 20(1) and (3) of Law No. 146/1997, and Article 11(1) and 3 of Law No. 146/1997, thereby ordering the annulment of the appeal due to the non-payment of the judicial fee.
Legislator headnote
AI generatedart. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 3 din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, art. 3021 alin. (2) C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Annulment of unilateral concession contract termination; appeal dismissed for lack of judicial stamp duty: Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Hotărârea instanţei de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. 15653/118/2012, reclamanta SC S.F. SRL a chemat în judecată pârâta - A.N.P.A. şi a solicitat ca în contradictoriu cu aceasta să se dispună:
- anularea Actului administrativ nr. X1 din 23 octombrie 2012 emis de pârâta A.N.P.A., reprezentând rezilierea unilaterală a Contractului de concesiune prin atribuire directă nr. X2 din 10 martie 2008 şi a Actului Adiţional din 4 iunie 2010 la contractul de concesiune;
- suspendarea efectelor actului administrativ atacat, respectiv Adresa de reziliere nr. X1 din 23 octombrie 2012 emisă de pârâta A.N.P.A, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, în conformitate cu disp. art. 15 cu referire la art. 14 din Legea nr. 554/2004;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
Prin Sentinţa civilă nr. 902 din 15 februarie 2013 s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Constanţa, invocată din oficiu de către instanţă şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Cererea a fost înregistrată la Curtea de Apel Constanţa sub nr. 195/36/2013.
Prin Încheierea nr. 129 din 4 aprilie 2013 a fost respinsă cererea de suspendare, considerentele fiind prezentate în respectiva încheiere.
Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 320/CA din 9 octombrie 2013, a admis acţiunea reclamantei SC S.F. SRL în contradictoriu cu pârâta A.N.P.A. şi a anulat Adresa de reziliere nr. X1 din 23 octombrie 2012.
Totodată, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 7005 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
Recursul declarat în cauză
Împotriva acestei hotărâri, A.N.P.A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deşi recurenta A.N.P.A. a fost citată cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 RON şi timbru judiciar de 0,15 RON, conform dovezilor anexate la fila 9 a dosarului, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală stabilită de instanţă.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: "La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar "neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii".
Astfel fiind, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de A.N.P.A. împotriva Sentinţei nr. 320/CA din 9 octombrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 decembrie 2014.
Procesat de GGC - AZ