Individualization of sentence for sexual perversions against a minor and refusal to reduce penalty based on defendant's age and prior suspended conviction
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) dismissed the defendant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s conviction and 4-year prison sentence for sexual perversions under Article 201 of the Penal Code, while also maintaining the revocation of a previous suspended sentence and the liability to pay moral damages. The dispute centered on a challenge to the individualization of the penalty, where the defendant argued for a reduced sentence citing his minor status at the time of the offense, sincere attitude, and the victim's alleged conduct; however, the victim, an 11-year-old girl, had been subjected to sexual acts including forced oral sex and masturbation after being lured from a discotheque. The appellate court rejected the appeal, holding that the original sentencing correctly applied Article 72 of the Penal Code by balancing the defendant's high social dangerousness, recidivism (prior conviction for qualified theft), and the severe harm caused to a minor child against the purpose of preventing recidivism and reintegration, ultimately finding no grounds for reduction under Article 38515 of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 99 alin. (3) C. pen, art. 83 C. pen, art. 3859 pct.14 C. proc. pen, art. 72 C. pen, art.192 alin. (2) C. proc. pen, art. 38515 pct. 2 lit. (b) C. proc. pen; Individualization of sentence for sexual perversions against a minor and refusal to reduce penalty based on defendant's age and prior suspended conviction: The dispute centered on a challenge to the individualization of the penalty, where the defendant argued for a reduced sentence citing his minor status at the time of the offense, sincere attitude, and the victim's alleged conduct; however, the victim, an 11-year-old girl, had been subjected to sexual acts including forced oral sex and masturbation after being lured from a discotheque. The appellate court rejected the appeal, holding that the original sentencing correctly applied Article 72 of the Penal Code by balancing the defendant's high social dangerousness, recidivism (prior conviction for qualified theft), and the severe harm caused to a minor child against the purpose of preventing recidivism and reintegration, ultimately finding no grounds for reduction under Article 38515 of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded.
Provision regarding the obligation to pay judicial costs imposed on the appellant.
Full text
Asupra recursului de față:
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.195 din 24 iunie 2003 Tribunalul Botoșani a dispus condamnarea inculpatului D.C. la 4 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de perversiuni sexuale prevăzută de art. 201 alin. (2) și (4) C. pen. în reglementarea Legii nr. 62/2002, cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de viol prevăzută de art.197 alin. (1) și (3) C. pen.
S-a dispus în baza art. 83 C. pen., revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2489 din 3 octombrie 2001 a Judecătoriei Botoșani, urmând ca inculpatul să execute în total 5 ani și 6 luni de închisoare.
Inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente, a mai fost obligat la plata sumei de 30 milioane lei daune morale către partea vătămată A.V.S.
S-a dedus din pedeapsă, durata arestării preventive și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a reținut că, în seara zilei de 8 noiembrie 2002, inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată A.V.S., în vârstă de 11 ani, la una din discotecile organizate în comună. În jurul orei 24,00, s-a oferit să o conducă la o discotecă din altă localitate.
În drum spre această discotecă, într-un loc mai puțin circulat inculpatul a tras-o pe partea vătămată pe un câmp din apropiere și apoi sub un pod de cale ferată, propunându-i să întrețină relații sexuale. Cum partea vătămată a refuzat, acesta i-a introdus penisul în gură. Deoarece la un moment dat parții vătămate i s-a făcut rău, inculpatul i-a cerut să-l masturbeze, aceasta procedând în consecință de frică.
Imediat după faptă, partea vătămată i-a adus la cunoștință fratelui său mai mare, care revoltat de cele întâmplate i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului, despre faptă aflând toți cei din discotecă.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat apel, susținând că pedeapsa este mult prea severă.
Prin decizia penală nr. 314 din 27 octombrie 2003 Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat apelul inculpatului.
Prin recursul declarat împotriva acestei hotărâri, inculpatul a cerut casarea hotărârilor și în rejudecarea cauzei să se procedeze la o nouă reindividualizare a pedepsei, susținându-se atitudinea sinceră, faptul că, la data săvârșirii faptei inculpatul era minor, cât și faptul că este o persoană cu probleme speciale în raport cu vârsta pubertară. S-a mai arătat și comportamentul libertin al părții vătămate.
Recursul este nefondat.
Curtea, analizând motivul de recurs ce se încadrează în dispozițiile art. 3859 pct.14 C. proc. pen. și care vizează reindividualizarea pedepsei, este nefondat și urmează a fi înlăturat.
Din actele și lucrările dosarului, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului.
Sub aspectul individualizării pedepsei, se constată că au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv periculozitatea socială ridicată a faptei, care prin constrângere a fost supusă actelor de perversiune sexuală o fetiță de 11 ani, cât și de persoana inculpatului, care mai avea 9 zile până la împlinirea vârstei de 18 ani, cât și antecedentele penale, fiind condamnat pentru furt calificat la 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendare.
Or, ținând seama de toate aceste considerente, pedeapsa aplicată este necesară atingerii scopului de prevenire, educare și reinserția inculpatului în societate, reducerea pedepsei nejustificându-se.
Ca atare Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. (b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Va deduce din pedeapsă timpul reținerii de la 9 noiembrie 2002, constatând că inculpatul este arestat în altă cauză.
Văzând și prevederile art.192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva deciziei penale nr. 314 din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel Suceava.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 28 ianuarie 2004.