Unjustified refusal of administrative response: distinction between unsatisfactory answer and legal non-compliance under access to information law

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanta S.S.C.S., prin preşedinte T.V., a chemat în judecată pe pârâţii Autoritatea Naţională pentru Sport (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, "ANS"), solicitând obligarea la emiterea unui răspuns la cererea din 1 noiembrie 2011, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004.

2. Hotărârea de declinare a competenţei

La termenul de judecată din 22 ianuarie 2013, reclamanta a arătat că autoritatea publică pârâtă s-a reorganizat sub denumirea de Ministerul Tineretului şi Sportului.

Prin Sentinţa civilă nr. 326 din 22 ianuarie 2013, Tribunalul Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

3. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 1918 din 10 iunie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta S.S.C.S., reţinând, în esenţă, următoarele:

Prin cererea înregistrată la ANS din 1 noiembrie 2011, reclamanta a solicitat un răspuns oficial cu privire la legalitatea Adunării Generale a Federaţiei Române de Snooker din data de 15 octombrie 2011.

Prin adresa din 16 noiembrie 2011, în urma analizării petiţiei reclamantei, ANS a răspuns cererii, învederând faptul că temeiul legal privind organizarea şi convocarea Adunării Generale de Alegeri din data de 3 octombrie 2011, precum şi a reconvocării acesteia în data de 15 octombrie 2011 se regăsesc în Statutul Federaţiei Române de Snooker la Capitolul 6, art. 45.

Din analiza conţinutului adresei de răspuns la petiţia reclamantei, Curtea de apel a reţinut că autoritatea publică a răspuns cererii reclamantei cu privire la convocarea Adunării Generale de Alegeri din data de 3 octombrie 2011, precum şi cu privire la reconvocarea acesteia în data de 15 octombrie 2011, precum şi cu privire la modalitatea în care a fost convocat clubul reclamant la aceste adunări generale.

Potrivit art. 18 alin. (1) lit. k) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, MTS se organizează şi funcţionează potrivit legii şi are ca atribuţie supravegherea şi controlarea respectării de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora.

În prezenta cauză a intervenit o transmisiune a calităţii procesuale pasive întrucât atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Tineret şi Sport au fost preluate de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

Raportat la prevederile menţionate şi situaţia de fapt ce rezultă din conţinutul adresei ANS din 16 noiembrie 2011, Curtea de apel a reţinut că nu există un refuz nejustificat de soluţionare a cererii reclamantei privit în accepţiunea prevederilor art. 2 pct. 1 lit. c), i) şi n) din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică pârâtă soluţionând cererea reclamantei în limita competenţei funcţionale prevăzută de lege, prin răspunsul oferit pârâta a răspuns în mod exhaustiv cererii reclamantei.

Împrejurarea că reclamanta nu a primit răspunsul urmărit şi dorit nu are semnificaţia juridică a unui refuz nejustificat de soluţionare a cererii reclamantei în accepţiunea prevederilor art. 2 pct. 1 lit. c), i) şi n) din Legea nr. 554/2004.

Întrucât autoritatea publică pârâtă a răspuns petiţiei reclamantei anterior sesizării instanţei de judecată, nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat de soluţionare a cererii sub forma tăcerii administraţiei în accepţiunea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Împrejurarea că autoritatea publică pârâtă a răspuns petiţiei reclamantei anterior sesizării instanţei de judecată nu are ca semnificaţie juridică faptul că cererea acţiunea este lipsită de obiect în accepţiunea prevederilor art. 133 C. proc. civ.

4. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs reclamanta S.S.C.S., invocând dispoziţiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ. din 2010.

Recurenta-reclamantă invocă faptul că la ultimul termen de judecată în fond i-a fost încălcat dreptul la apărare.

Recurenta susţine că hotărârea atacată nu are legătură cu împrejurările obiective ale cauzei, că instanţa de fond a motivat lapidar respingerea excepţia rămânerii fără obiect a cererii şi nu s-a făcut dovada faptului că răspunsul autorităţii pârâte a ajuns la destinatar.

Totodată, recurenta mai susţine că pârâta nu a răspuns oficial, punctual şi la obiect petiţiei ce i-a fost adresată.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, în raport cu prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

1. Argumente de fapt şi de drept

În primul rând, Înalta Curte reţine că prezenta cauză, în care cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 12 ianuarie 2012, se judecă potrivit dispoziţiilor C. proc. civ. de la 1865, nefiind incidente prevederile art. 488 C. proc. civ. din 2010, aplicabile numai litigiilor începute după data de 15 februarie 2013, conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012.

În sensul celor expuse anterior şi avute în vedere la judecata în fond, prin cererea înregistrată la ANS sub nr. 4861 din 1 noiembrie 2011 (Dosarul Tribunalului Bucureşti), reclamanta S.S.C.S. a solicitat "un răspuns oficial privitor la legalitatea Adunării Generale de Alegeri 2011, din data de 15 oct 2011".

Prin adresele din 12 decembrie 2011, din 16 noiembrie 2011 şi din 13 decembrie 2011 (dosarul Tribunalului Bucureşti), ANS a răspuns la petiţiile reclamantei, arătând că atât convocarea din 3 octombrie 2011, cât şi reconvocarea din 15 octombrie 2011 a Adunării Generală de Alegeri, au fost efectuate în temeiul şi cu respectarea prevederilor art. 45 din Capitolul 6 din Statutul Federaţiei Române de Snooker. Prin aceeaşi corespondenţă, ANS a expus aspecte procedurale privind convocarea Adunării Generale de Alegeri şi a răspuns criticilor formulate de S.S.C.S. cu privire la legalitatea convocării.

Se observă că, la fila 23 a dosarului Tribunalului Bucureşti este ataşată confirmarea de primire a corespondenţei pe care ANS a transmis-o reclamantei S.S.C.S., astfel că sunt neîntemeiate susţinerile recurentei în sensul că nu ar fi primit răspunsul autorităţii publice pârâte.

Conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. i) şi n) din Legea nr. 554/2004:

"Art. 2 - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

i) refuz nejustificat de a soluţiona o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

n) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".

În cauză, Înalta Curte, în acord cu aspectele reţinute de judecătorul fondului, constată că autoritatea publică pârâtă a răspuns aspectelor invocate de reclamanta S.S.C.S. cu privire la legalitatea Adunării Generale de Alegeri convocată la 3 octombrie 2011 şi reconvocată la 15 octombrie 2011.

Împrejurarea că răspunsul autorităţii publice pârâte nu este de natură a satisface aşteptările petentei, deşi s-a răspuns detaliat tuturor aspectelor cuprinse în memoriul înaintat, nu constituie un refuz nejustificat de soluţionare a cererii ori un exces de putere în sensul dispoziţiilor citate din Legea nr. 554/2004, întrucât stabilirea conţinutului răspunsului constituie o prerogativă a autorităţii publice exercitată, în speţă, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Criticile referitoare la încălcarea dreptului la apărare nu pot fi primite, întrucât recurenta nu a expuse circumstanţele care fundamentează o asemenea susţinere, iar cele referitoare la greşita respingere a excepţiei rămânerii fără obiect a cererii sunt neîntemeiate, constatându-se că prima instanţă a expus în concret şi detaliat argumentele care au justificat soluţia de respingere.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.S.C.S. împotriva Sentinţei civile nr. 1918 din 10 iunie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 ianuarie 2014.

Procesat de GGC - CL