Recourse declared null for failure to develop grounds in communist-era land exchange dispute

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin decizia civilă nr. 337/A din 15 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul civil declarat de reclamantă K.E. împotriva sentinţei civile nr. 213/D din 05 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menţinut-o în întregime.

Împotriva acestei decizii reclamanta K.E. a formulat recurs, ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I-a civilă, la data de 6 martie 2015.

În cuprinsul motivelor de recurs, reclamanta a susţinut că probele au fost eronat interpretate. De asemenea, că nu a existat o justă despăgubire aferentă contractului încheiat în perioada comunistă, deşi a fost vorba despre o expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Reclamanta a arătat că este simplistă abordarea instanţei în sensul că reclamantului îi aparţine culpa acceptării schimbului şi a preţului şi că acţiunea este imprescriptibilă.

Prezenta acţiune vizează contractul de schimb, iar nu decizia nr. 254 din 18 iunie 1973 emisă în baza Legii nr. 19/1968. Acţiunile promovate anterior au avut alt obiect şi un alt temei juridic. Aşa cum reiese din expertiza de specialitate, terenul preluat de stat era de şase ori mai întins şi de nouă ori mai valoros decât cel dat la schimb. În plus, nu a fost respectată forma autentică, ceea ce conduce la nulitatea absolută a contractului. Practic statul l-a forţat pe autorul său să accepte schimbul, contraprestaţia fiind derizorie.

Analizând excepţia de nulitate a recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte a reținut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., „cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor”.

Conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs”.

De asemenea, potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ. „indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.”.

În cauză, recurenta reclamantă a reluat, integral, criticile din motivele de apel, care, însă, nu vizează argumente legale prezentate de instanţa de apel în susţinerea soluţiei pronunţate.

Înalta Curte reţine că motivarea recursului, înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală.

Pentru a conduce la modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greşelilor anume imputate instanţei de apel, ci este necesară o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează.

În acest sens, trebuie menţionat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii.

În consecinţă, văzând că în speţă nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, Înalta Curte urmează să constate nulitatea recursului în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta K.E. împotriva deciziei civile nr. 337/A din 15 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2015.