Foreign judgment exequatur appeal annulled for non-payment of judicial stamp tax
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal as unfiled due to failure to pay the required judicial stamp duty, thereby leaving the Court of Appeal’s decision, which had dismissed the appeal and upheld the lower court’s order, in force. The dispute concerned a request for the recognition and enforcement (exequatur) of a foreign civil judgment issued by the Supreme Court of New York, District of Queens, against the debtor-appellant. The decisive legal basis was Article 20(1)-(3) of Law No. 146/1997 on judicial stamp taxes and Article 9 of Emergency Government Ordinance No. 32/1995, which mandate the prepayment of court fees; because the appellant failed to submit proof of payment for the specified tax amount and judicial stamp despite being legally cited with the payment obligation, the court applied the sanction of annulment for non-compliance with the timbre requirement under Article 137(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 1 din Legea nr. 146/1997, art. 100 alin. (3) C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, art. 9 din O.U.G. nr. 32/1995; Foreign judgment exequatur appeal annulled for non-payment of judicial stamp tax: În şedinţa publică din 29 mai 2015, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei netimbrării recursului, pe care o va soluţiona, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate faţă de excepţia nulităţii recursului întrucât cea dintâi poate fi analizată după legala învestire a instanţei prin îndeplinirea obligaţiilor privind plata taxei de timbru.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 02 octombrie 2012 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamanta N. (H.) D.C. a chemat în judecată pe pârâtele E.R. (fostă B.) C.T. şi F. (Fi.) S., solicitând încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a sentinţei nr. 32533-09 din 11 august 2010 pronunţată de Curtea Supremă a Statului New York, Districtul Queens.
Prin sentinţa civilă nr. 1139 din 5 iunie 2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis cererea reclamantei şi a încuviinţat executarea silită în România, a sentinţei nr. 32533-09 din 11 august 2010 pronunţată de Curtea Supremă a Statului New York, Districtul Queens împotriva debitoarelor pârâte.
Sentinţa tribunalului a fost atacată cu apel de pârâta B.E.C.T.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin decizia nr. 53A din 9 februarie 2015, a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B.E.C.T.
În şedinţa publică din 29 mai 2015, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei netimbrării recursului, pe care o va soluţiona, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate faţă de excepţia nulităţii recursului întrucât cea dintâi poate fi analizată după legala învestire a instanţei prin îndeplinirea obligaţiilor privind plata taxei de timbru.
Examinând excepţia netimbrării recursului, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru şi se taxează în mod diferenţiat după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani cu excepţiile prevăzute de lege.
În conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (1)-(3) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
În speţă, deşi legal citată, pentru termenul din 29 mai 2015, cu menţiunea achitării taxei de timbru de 4 RON şi a timbrului judiciar de 0,15 RON, conform dovezii de citare de la dosar, care îndeplineşte toate condiţiile de validitate prevăzute, sub sancţiunea nulităţii, de art. 100 alin. (3) C. proc. civ., recurenta-pârâtă nu s-a conformat obligaţiei legale de timbrare, nedepunând la dosar dovada plăţii taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.
Cum recurenta nu a înţeles să-şi îndeplinească obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în cuantumul arătat, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi a art. 9 din O.U.G. nr. 32/1995, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta E.R. (fostă B.) C.T. împotriva deciziei nr. 53A din 9 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2015.