Inadmissibility of challenge for annulment against non-final appellate decision due to defective summons
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal of a convicted defendant, thereby upholding the Court of Appeal's decision to reject the defendant's *contestație în anulare* (appeal for annulment) as inadmissible. The dispute concerned a criminal appeal where the defendant argued that the procedure for summoning him to the appellate hearing was legally defective due to his absence from the country, but had attempted to file this challenge against the non-final appellate decision rather than the final judgment. The court ruled that, under Article 386(1) of the Code of Criminal Procedure, the appeal for annulment is an extraordinary remedy available only against final decisions, not against appellate judgments subject to ordinary appeal; consequently, the trial court correctly deemed the filing inadmissible, and the defendant was ordered to pay 700,000 lei in judicial costs to the state, with 200,000 lei designated for the ex officio lawyer's fee.
Legislator headnote
AI generatedart. 83 C. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 13 C. pen, art. 64 C. pen, art. 386 lit. a) C. pen, art. 386 alin. (1) C. proc. pen; Inadmissibility of challenge for annulment against non-final appellate decision due to defective summons: Împotriva deciziei penale nr. 108 din 29 mai 2003 contestatorul a declarat recurs susținând că judecata cauzei în fond a avut loc în lipsa sa, iar procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, astfel că se impune desființarea acesteia și rejudecarea. Invocă dispozițiile art. 386 lit. a) C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 108 din 29 mai 2003 Curtea de apel Cluj a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul O.I., împotriva deciziei penale nr. 316/ A din 9 octombrie 2001 a Curții de Apel Cluj.
În motivarea contestației petentul a arătat că Tribunalul Bistrița l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 81 și art. 83 C. pen., iar Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 316/ A din 9 octombrie 2001, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița – Năsăud și a desființat sentința penală cu privire la încadrarea juridică dată faptei și modalitatea de executare. În baza art. 31 alin. (2), raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 31 alin. (2), raportat la art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a dispus înlăturarea dispozițiilor art. 81 și art. 83 C. pen.
Contestatorul a susținut că după judecarea cauzei în fond a plecat din țară, astfel că la judecarea apelului nu a fost prezent și a fost citat greșit la o adresă, unde nu mai locuia din anul 1995.
Instanța de fond, verificând actele dosarului, a apreciat contestația în anulare inadmisibilă, întrucât a fost formulată împotriva unei hotărâri date în apel și, potrivit legii, astfel de contestații se pot face numai împotriva hotărârilor definitive și se depun la instanța de recurs, în cazul de față la Curtea Supremă de Justiție.
Împotriva deciziei penale nr. 108 din 29 mai 2003 contestatorul a declarat recurs susținând că judecata cauzei în fond a avut loc în lipsa sa, iar procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, astfel că se impune desființarea acesteia și rejudecarea. Invocă dispozițiile art. 386 lit. a) C. pen.
Recursul este nefondat.
Conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen., contestația în anulare se poate face împotriva hotărârilor penale definitive, printre alte cazuri și când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
În speță, contestatorul nu avea calea contestației în anulare, împotriva deciziei penale nr. 108/2003, decizie dată în apel, cu drept de recurs și care nu este deci, definitivă.
În atare situație, corect instanța de apel a respins contestația în anulare, ca inadmisibilă.
De altfel, împotriva aceleiași decizii s-a declarat și recurs, acesta fiind soluționat prin decizia nr. 2010 din 16 aprilie 2002 de Curtea Supremă de Justiție, secția penală.
Pentru considerentele expuse, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestator.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat din care, onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul contestator O.I., împotriva deciziei penale nr. 108 din 29 mai 2003 a Curții de Apel Cluj.
Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 octombrie 2003.