Untaxed cassation appeal annulled for failure to pay judicial stamp duty

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea reclamanta SC A.C.H. SA Tulcea, societate în faliment a chemat în judecată pe pârâta SC D. SA Tulcea pentru a fi obligată la plata sumelor de 428.498,95 ron, reprezentând contravaloare execuţie lucrări şi garanţie de bună execuţie conform facturilor fiscale invocate, la plata sumei de 342.553,10 ron, reprezentând contravaloare materiale, plus dobânzile legale aferente debitului calculat conform O.G. nr. 9/2000 de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la achitarea integrală.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a executat lucrări la obiectivele de investiţie „Modernizare Drum Crişan – Caraorman, Drum Cetalchioi – Plaur, Modernizare Şcoala Generală din Chilia Veche în baza contractelor de subantrepriză” încheiate la datele de 2 decembrie 1997, 29 august 2003 şi 23 aprilie 2004 şi a livrat materialele de construcţii către pârâtă. Lucrările au fost executate în perioada anului 2004, iar pentru încasarea preţului s-au emis facturile fiscale invocate. Contravaloarea acestor facturi nu a fost achitată de pârâtă până la data promovării acţiunii şi fiind notificată pârâta a recunoscut debitul şi s-a angajat să îl plătească prin procesul verbal de conciliere.

Prin sentinţa civilă nr. 557 din 16 aprilie 2007, Tribunalul Tulcea a admis acţiunea formulată de către reclamantă şi a obligat pârâta la plata sumelor de 428.498,95 ron cu titlu de contravaloare execuţie lucrări de garanţie, 342.553,19 lei cu titlu de contravaloare materiale şi la plata dobânzilor legale calculate în conformitate cu O.G. nr. 9/2000 de la scadenţa obligaţiei de plată, respectiv de la data emiterii facturilor şi până la achitarea integrală a debitului de către reclamantă.

Sentinţa de fond a fost apelată de către pârâta SC D. SA Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, iar prin decizia civilă nr. 229/ COM din 24 octombrie 2007, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul promovat, a schimbat în parte hotărârea apelată în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 106.656.94 lei contravaloare materiale, păstrând în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Împotriva deciziei sus evocată a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta SC D. SA Tulcea, în temeiul motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate şi pe fond respingerea acţiunii.

Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 şi 20 (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi la dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare, excepţia netimbrării cererii de recurs, şi a reţinut:

Având în vedere recursul declarat, raportat la soluţia instanţei, Înalta Curte, în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 a stabilit în sarcina recurentei obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 1690,16 lei şi respectiv 5 lei timbru judiciar, potrivit art. 1 din O.G. nr. 32/1995.

Recursul nu a fost timbrat cu sumele stabilite în sarcina recurentei.

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părţii se anulează ca netimbrată.

Constatând că recursul nu a fost însoţit de dovada achitării taxei judiciare de timbru, recurenta a fost citată pentru termenul de judecată din data de 23 mai 2008 să timbreze recursul.

Având în vedere că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia emisă pentru termenul de judecată din data de 23 mai 2008, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să facă aplicarea dispoziţiilor art. 20 pct. 1 si pct. 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv art. 35 pct. 5 din normele metodologice de aplicare a legii si ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare şi să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta SC D. SA TULCEA împotriva deciziei civile nr. 229/ COM din 24 octombrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2008.