Review request inadmissible; prior decisions on annulment motion fall outside review scope under Civil Procedure Code.

Asupra cererii de revizuire de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea adresată Înaltei Curţi la data de 12 martie 2014, P.D. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 7585 din 4 decembrie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 1934/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind invocat motivul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

2. Hotărârea atacată cu revizuire

Prin decizia nr. 7585 din 4 decembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de P.D. împotriva deciziei nr. 2967 din 07 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că decizia atacată în cauză nu se circumscrie niciunei ipoteze a prevederilor legale indicate ca temei al contestaţiei.

S-a reţinut că a rezultat din cererea contestatoarei împrejurarea că se critică modul în care în care completul de judecată al instanţei de recurs s-a aplecat asupra actelor dosarului, fiind criticată soluţia dată asupra excepţiilor invocate în recurs.

Instanţa a constatat că aspectele sesizate de contestatoare exced dispoziţiilor art. 317- 318 C. proc. civ., iar cererea formulată nu îndeplineşte cerinţele minime de admisibilitate pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac.

II. Decizia instanţei de revizuire

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivul de revizuire formulat, va respinge cererea formulată ca inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:

C. proc. civ. reglementează în Titlul V - Capitolul II, revizuirea hotărârilor (art. 322-328), cale extraordinară de atac, iar în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 322 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, se poate cere dacă (…).

Analizând numai sub acest aspect cererea de revizuire formulată, Înalta Curte a constatat că decizia atacată cu revizuire priveşte o decizie pronunţată într-o cale de atac extraordinară, care a fost respinsă ca inadmisibilă, astfel încât se constată că cererea de faţă nu se încadrează în prevederile arătate mai sus.

Revizuenta a invocat în susţinerea cererii sale motivul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, respectiv: constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de C. proc. civ., pronunţarea hotărârilor rămase definitive şi irevocabile prin încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Or, analizând cererea de revizuire sub aspectul motivului invocat se constată că prin decizia atacată a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată, motivat de faptul că cererea nu întruneşte cerinţele minime de admisibilitate.

Pentru aceste considerente se constată că decizia atacată de faţă nu a fost pronunţată cu încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, aşa cum se invocă, întrucât cerinţele minime pe care trebuie să le îmbrace o cerere adresată instanţei sunt prevăzute de dispoziţiile procedurale ale statului în care se formulează cererea.

Revizuenta a invocat încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar arătând că obiectul dosarului de fond se referă la un act administrativ ce încalcă principiul dreptului comunitar. Or, actul atacat de reclamantă a făcut obiectul dosarului în care s-a pronunţat decizia nr. 2967 din 07 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar instanţa a analizat în cadrul acelui dosar actul administrativ atacat.

În cadrul căilor de atac extraordinare, instanţa este datoare a se limita la motivele strict prevăzute de dispoziţiile C. proc. civ. pentru analizarea cererii.

În susţinerea motivului de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 revizuenta a invocat dispoziţiile art. 6 alin. (1) din CEDO, considerând că i s-a adus atingere dreptului la securitatea raporturilor juridice şi a dreptului la un proces echitabil datorită rejudecării hotărârii definitive.

În concluzie, revizuenta a apreciat că hotărârea instanţei de fond, care i-a dat câştig de cauză în litigiul dedus judecăţii, este hotărârea definitivă şi executorie de drept.

Însă dreptul la un proces echitabil invocat de revizuentă include şi dreptul la recurs al părţii nemulţumite de hotărârea pronunţată de instanţa de fond. Înalta Curte a constatat că în cazul dedus judecăţii instanţa de recurs a modificat hotărârea instanţei de fond, iar această hotărâre este singura ce poate fi luată în considerare, întrucât dezlegarea dată de Înalta Curte a încheiat ciclul procesual urmat de parte pe calea acţiunii în justiţie.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că cererea de faţă de revizuire a deciziei pronunţate în calea de atac a contestaţiei în anulare nu poate fi primită, întrucât procedând la verificarea deciziei atacate în raport cu motivul de revizuire formulat, a rezultat că cererea de revizuire nu se încadrează în limitele stabilite de dispoziţiile legale.

Văzând şi dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de P.D. împotriva deciziei nr. 7585 din 4 decembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2014.