Appeal against civil fines and damages for non-issuance of compensation title dismissed as late-filed under administrative execution statute deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as late-filed, thereby upholding the Court of Appeal's decision to reject the claim for damages. The dispute arose from the plaintiff's attempt to compel administrative authorities and the head of a local commission to pay specific damages and civil fines for failing to issue a compensation title required by previous judicial decisions. The appellate court had previously dismissed the damages claim, finding the authorities liable for non-execution of the underlying judgments. On cassation, the court focused solely on procedural admissibility, determining that the appeal was filed on July 19, 2012, more than five days after the judgment was served on July 9, 2012, thus violating the strict deadline for appeals against execution court decisions. The decision relied on Article 25(3) of Law No. 554/2004 for the five-day limitation and Article 103(1) of the Civil Procedure Code regarding the consequence of missing legal deadlines, resulting in the rejection of the appeal under Article 312(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 25 din Legea nr. 554/2004, art. 103 alin. (1) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Appeal against civil fines and damages for non-issuance of compensation title dismissed as late-filed under administrative execution statute deadline: A reţinut instanţa de fond că autorităţile administrative nu şi-au îndeplinit obligaţia care le revenea, de executare a unei hotărâri judecătoreşti, nici chiar după efectuarea de către reclamant a demersului întemeiat pe art. 24 alin. (2) teza I din Legea 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată şi hotărârea instanţei de fond.
Prin acţiunea înregistrată la data de 18 aprilie 2012, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, reclamantul D.A. a chemat în judecată pe pârâta C.C.S.D. şi pe doamna D.D., în calitate de preşedinte a acestei comisii, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
- Obligarea C.C.S.D. să emită decizia ce reprezintă titlu de despăgubiri pentru imobilul situat în Drăgăşani, str. T.V., în cuantum de 300.000 RON;
- Stabilirea sumei totale datorate statului de către doamna D.D., în calitate de preşedinte a C.C.S.D., cu titlu de amendă civilă, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a emite decizia reprezentând titlu de despăgubire stabilită prin Sentinţa nr. 165/F-Cont/2010, modificată de Decizia nr. 1.331 din 4 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de Sentinţa nr. 4/F-CC/2012, modificată de Decizia nr. 1.114 din 1 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
- Obligarea pârâtelor la daune interese în valoare de 47.740 RON, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a emite decizia reprezentând titlu de despăgubire stabilită prin Sentinţa nr. 165/F-Cont/2010, modificată de Decizia nr. 1.331 din 4 martie 2011 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A solicitat de asemenea acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând contravaloarea plăţilor pe care le va face cu deplasarea la proces şi efectuarea expertizelor de specialitate.
La data de 1 iunie 2012, instanţa a dispus disjungerea capătului al treilea de cerere, formând prezentul Dosar cu nr. 618/46/2012.
Prin Sentinţa nr. 22/F-CC din 6 iunie 2012 a respins capătul de cerere formulat de reclamantul D.A. , în contradictoriu cu pârâtele C.C.S.D. şi D.D. - Preşedintele C.C.S.D., privind obligarea pârâtelor la daune interese în valoare de 47.740 RON, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a emite decizia reprezentând titlu de despăgubire stabilită prin Sentinţa nr. 165/F-Cont/2010, modificată de Decizia nr. 1.331 din 4 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A reţinut instanţa de fond că autorităţile administrative nu şi-au îndeplinit obligaţia care le revenea, de executare a unei hotărâri judecătoreşti, nici chiar după efectuarea de către reclamant a demersului întemeiat pe art. 24 alin. (2) teza I din Legea 554/2004.
2. Recursul declarat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs D.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
3. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Prin intermediul celui de-al treilea capăt de cerere s-a solicitat de către reclamant obligarea pârâţilor la daune interese în valoare de 47.740 RON, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a emite titlu de despăgubire stabilită prin Sentinţa nr. 165/F-Cont/2010, modificată de Decizia nr. 1.331 din 4 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, demersului întemeiat pe art. 24 alin. (2) teza I din Legea 554/2004.
Ţinând cont de obiectul cererii de chemare în judecată, verificarea termenului de recurs se va face în raport cu dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 25 alin. (3), "Hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare".
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă fără putinţă de tăgadă că sentinţa atacată a fost comunicată la data de 9 iulie 2012 iar recursul a fost înregistrat la data de 19 iulie 2012, depăşindu-se aşadar termenul legal de 5 zile prevăzut de textul legal sus citate.
Conform dispoziţiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: "neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voinţa ei".
Cum în cauză recurentul nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mei presus de voinţa lui, se va constata că recursul este tardiv formulat şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.A. împotriva Sentinţei nr. 22/F-CC din 6 iunie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2014.
Procesat de GGC - MI