Negative conflict of jurisdiction over unfair competition counterclaim: appellate court affirmed as territorially competent due to waiver of exception

Asupra conflictului negativ de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 4108/245/2013, reclamanta SC G.R. SRL a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta SC I. SRL, obligarea pârâtei la plata sumei de 101.600,97 lei, reprezentând plăţi datorate în baza contractului pentru agent de comerţ din 24 iunie 2010, precum şi obligarea pârâtei să transmită reclamantei situaţiile contabile aferente lunilor iulie, august, septembrie 2011, conform art. 8.1 din contract.

Pârâta a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat instanţei să oblige reclamanta-pârâtă la plata sumelor care vor fi constatate ca prejudiciu suferit prin executarea defectuoasă a obligaţiilor contractuale sau neexecutarea acestora şi determinarea scăderii vânzărilor.

Judecătoria laşi, secţia civilă, prin sentinţa nr. 13444 din 18 octombrie 2013 a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei laşi.

A declinat competenţa de soluţionare a cererii reconvenţionale formulată de pârâta-reclamantă SC I. SRL în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă SC G.R. SRL, în favoarea Tribunalului laşi, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

A disjuns acţiunea principală formulată de reclamanta SC G.R. SRL în contradictoriu cu pârâta SC I. SRL, a dispus formarea unui nou dosar, înregistrarea acestuia manual la acelaşi complet de judecată.

S-a reţinut în motivare că potrivit art. 2 din Legea nr. 11/1991, cu modificările ulterioare: „constituie concurenţă neloială, în sensul prezentei legi, orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor, de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de servicii".

Art. 6 din acelaşi act normativ stipulează că persoana care săvârşeşte un act de concurenţă neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture actul, să restituie documentele confidenţiale însuşite în mod ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite, conform legislaţiei în vigoare iar art. 7 stabileşte că acţiunile izvorând dintr-un act de concurenţă neloială sunt de competenţa tribunalului locului săvârşirii faptei sau în a cărui rază teritorială se găseşte sediul pârâtului sau inculpatului; în lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului pârâtului sau inculpatului.

S-a apreciat că din punct de vedere material, instanţa competentă să judece cererea formulată de pârâta-reclamantă SC I. SRL în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă SC G.R. SRL, având ca obiect constatarea actului de concurentă neloială este instanţa de contencios administrativ, respectiv tribunalul.

Tribunalul laşi, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 92 din 8 aprilie 2014, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului laşi şi a declinat competenţa teritorială în favoarea Tribunalului Bacău, în aplicarea art. 158 C. proc. civ.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul laşi a reţinut că potrivit art. 7 din Legea 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale „acţiunile izvorând dintr-un act de concurenţă neloială sunt de competenţa locului săvârşirii faptei sau în a cărui rază teritorială se găseşte sediul pârâtului, textul legal stabilind competenţa teritorială în privinţa actelor de concurenţă neloială în favoarea locului săvârşirii faptei sau în raza teritorială unde se găseşte sediul pârâtului sau domiciliul acestuia.

Raportându-se la actele de concurenţă neloială invocate, respectiv folosirea bazei de date puse la dispoziţie de SC I. SRL şi comercializarea în interes propriu a produselor inserţii textile ale furnizorului SC F. SA, instanţa a constatat că, deşi este prevăzută o competenţă alternativă, circumstanţiată fie de locul săvârşirii actelor de concurenţă neloială, fie de sediul pârâtei (situat în Bacău, jud. Bacău), în ambele ipoteze, aplicabile speţei, competenţa revine Tribunalului Bacău, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Tribunalului Bacău, secţia a ll-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 220 din 3 septembrie 2014 a admis excepţia necompetenţei materiale şi excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului laşi, secţia a ll-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflict negativ de competenţă.

A dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 21 C. proc. civ.

A înaintat prezenta cauză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În fundamentarea acestei hotărâri cea de-a doua instanţă a reţinut că în aplicarea art. 17 C. proc. civ. în speţă operează o prorogare legală de competenţă, astfel că instanţa competentă teritorial să judece o cerere principală îşi păstrează competenţa de a soluţiona şi cererile incidentale, după disjungere.

Înalta Curte, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 135 alin. (3) C. proc. civ., constată că Tribunalul laşi este competent teritorial în soluţionarea cauzei, pentru motivele ce se vor arăta.

Potrivit art. 158 pct. 5 C. proc. civ., dacă necompetenţa nu este de ordine publică partea care a făcut cererea la o instanţă necompetentă nu va putea cere declararea necompetenţei iar conform art. 159 pct. 3 C. proc. civ. necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

În cauza de faţă acţiunea a fost promovată de reclamanta SC I. SRL iar la prima zi de înfăţişare, astfel cum rezultă din încheierea de şedinţă de la acea dată, respectiv 11 februarie 2014, pârâta SC G.R. SRL nu a invocat excepţia de necompetenţa teritorială.

În speţă nu operează prorogarea legală de competenţă, astfel cum motivează Tribunalul laşi întrucât dispoziţiile art. 9, 17 şi 164 C. proc. civ. au în vedere instanţe de acelaşi grad.

În considerarea celor ce preced Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (3) C. proc. civ. stabileşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului laşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului laşi.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2014.