Inadmissibility of revision for contradictory judgments involving distinct parties and lack of res judicata effect in labor contract disputes.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner’s application for revision as inadmissible, thereby upholding the appellate decision that had previously rejected the claimant’s action for the establishment of an indefinite-term employment contract. The dispute arose from a labor law case where the employee challenged the termination of a fixed-term contract, arguing before the revision court that the lower appellate court’s ruling contradicted other definitive decisions issued in similar cases involving different colleagues, which constituted a violation of the res judicata principle and amounted to discrimination. The court held that the ground for revision under Article 509(1)(8) of the New Code of Civil Procedure is strictly limited to instances where a final judgment violates the authority of res judicata derived from a prior ruling in the same litigation, which requires the same parties, cause, and object; since the cited contradictory decisions involved different parties and distinct litigations, they lacked inter partes effect and could not invalidate the challenged judgment, as the petitioner’s grievance actually concerned non-unified judicial practice rather than a legal basis for revision.
Legislator headnote
AI generatedInadmissibility of revision for contradictory judgments involving distinct parties and lack of res judicata effect in labor contract disputes: Potrivit art. 509 pct. 8 Noul C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Revizuentul R.M.O. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 1189 din 4 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. 12630/63/2013, întemeiată în drept pe art. 509 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ.
Prin această decizie a fost admis apelul declarat de apelanta-pârâtă D.S.V.S.A. Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 207 din 21 ianuarie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 12630/63/2013, în contradictoriu cu intimatul-reclamant R.M.O., având ca obiect acţiune în constatare şi a fost schimbată sentinţa în sensul că a fost respinsă acţiunea. Curtea a apreciat că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale reglementând încheierea, executarea, prelungirea şi încetarea contractului individual de muncă reţinând că din interpretarea art. 82 C. muncii reiese că un contract individual de muncă pe durată determinată, constituind excepţia de la regula prevăzută de art. 12 alin. (1) C. muncii, prelungirea acestuia este posibilă numai în cazuri excepţionale, limitativ prevăzute de lege, respectiv de art. 83 C. muncii.
Revizuientui arată că această decizie este contrară altor decizii pronunţate de aceeaşi instanţă faţă de alţi colegi ai acestuia şi indică aceste decizii contrare ca fiind : Decizia nr. 12068 din 7 aprilie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 12224/63/2014 şi Decizia nr. 1205 din 7 aprilie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 12193/63/2014, în care au fost respinse apelurile declarate de D.S.V.S.A. Dolj.
În motivarea cererii revizuientui arată că se consideră discriminat faţă de alţi colegi ai acestuia din cadrul D.S.V.S.A. Dolj cât şi din cadrul altor direcţii sanitar veterinare din ţară care au hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-au constatat încheiate pe durată nedeterminată contractele individuale de muncă încheiate în aceleaşi condiţii şi în baza aceloraşi prevederi legale.
Susţine revizuientui că a depus aceste hotărâri judecătoreşti la dosar şi consideră că jurisprudenţa contradictorie şi diferenţa de tratament faţă de colegi ai acestuia care au hotărâri favorabile poate fi asimilată unei discriminări în sensul art. 14 din C.E.D.O. şi invocă Cauza Beian împotriva României.
Înalta Curte, examinând cererea de revizuire prin prisma motivului invocat, o va respinge ca inadmisibilă pentru următoarele motive:
În susţinerea cererii, revizuientui face trimitere la soluţiile pronunţate de instanţă în cauze similare, solicitând să fie admisă cererea de revizuire raportat la aceste decizii prin care instanţele au soluţionat diferit cauze similare.
Potrivit art. 509 pct. 8 Noul C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Conform art. 431 Noul C. proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleaşi cauze şi pentru acelaşi obiect iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părţile acelui litigiu.
Or, în speţă, hotărârea invocată ca autoritate de lucru judecat nu a fost pronunţată într-un litigiu în care revizuientui să fi avut calitatea de parte pentru a o putea opune cu acest titlu deciziei a cărei revizuire se solicită.
Hotărârile diferite au fost date în cauze asemănătoare, dar distincte în privinţa părţilor, hotărârea pronunţată în fiecare dosar producând efecte numai între părţile din respectivul dosar şi neavând autoritate de lucru judecat asupra altor pricini similare doar prin obiect şi cauză.
În realitate revizuentul, raportându-se impropriu la art. 509 pct. 8 Noul C. proc. civ., îşi manifestă nemulţumirea faţă de practica neunitară a instanţelor judecătoreşti.
Aşa fiind, Înalta Curte, constatând că hotărârile asupra cărora poartă cererea de revizuire de faţă nu se înscriu în cerinţele de admisibilitate reglementate de art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul R.M.O. împotriva Deciziei nr. 1189 din 4 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. 12630/63/2013, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2014.