Eligibility of apiarian financing under conflicting national programs and mandatory payment of judicial stamp duty for appeal admissibility

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă de contencios administrative şi fiscal, reclamanta D.R. a chemat în judecată M.A.D.R. - A.P.D.R.P. - Centrul regional 2 Sud EST Constanţa, solicitând anularea Notificării nr. 2498 din 15 februarie 2012 cu privire la soluţionarea contestaţiei formulată împotriva notificării cererii de finanţare neeligibilă nr. 3473/9 decembrie 2011 comunicată de M.A.D.R. - A.P.D.R.P. - Centrul regional 2 Sud EST Constanţa - Oficiul Judeţean de Dezvoltare Rurală şi Pescuit Buzău.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Notificarea cererii de finanţare neeligibilă nr. 3473 din 9 decembrie 2011 ca răspuns la licitaţia de proiecte M 112-1/11 din 29 iulie 2011, i s-a comunicat că cererea de finanţare, aferentă proiectului „Exploataţie apicolă D.R., Tăbăcari, Buzău", a fost declarat neeligibilă, neîndeplinind criteriile de eligibilitate EG1, deoarece a solicitat sprijin pentru achiziţia de familii de albine după data depunerii cererii de finanţare. S-a menţionat că, în conformitate cu Ghidul Solicitantului, în cadrul exploataţiilor apicole, tinerii fermieri nu pot face achiziţii de familii de albine, roiuri la pachet, roiuri pe faguri şi mătci prin Programul Naţional Apicol 2011-2013, după momentul depunerii cererii de finanţare şi pe toată perioada derulării contractului cu A.P.D.R.P.

Reclamanta a formulat contestaţie înregistrată la nr. 3625 din 14 decembrie 2011 la Oficiul Judeţean de Dezvoltare Rurală şi Pescuit Buzău, prin care a arătat că solicitarea sprijinului prin Programul Naţional Apicol şi plata pentru achiziţia de albine şi a tratamentelor aferente s-a făcut anterior depunerii cererii de finanţare pentru Măsura 112.

2. Prin sentinţa nr. 52 din 18 februarie 2013, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Sud Est Constanţa şi a respins cererea împotriva acestuia pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă. În rest, a respins acţiunea formulată de reclamanta D.R., în contradictoriu cu pârâţii M.A.D.R. – A.P.D.R.P., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că potrivit actelor normative care reglementează procedura de acordare a sprijinului financiar prin Programul Naţional Apicol 2011-2013, aceasta se realizează prin intermediul formelor asociative şi este demarată prin depunerea documentaţiei, de către asociaţiile de profil, la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şl Pescuit.

În cauză, această operaţiune a fost realizată de către asociaţia prin intermediul căreia reclamanta a solicitat sprijin financiar, prin depunerea dosarelor în perioada 29 iulie - 01 august 2011, ulterior depunerii de către reclamantă a cererii de finanţare, la data de 22 iulie 2011, în sesiunea de proiecte aferente Măsurii 112 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, potrivit H.G. nr. 224/2008 privind măsurile cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate, potrivit cărora, urmare solicitării sprijinului financiar prin intermediul Programului Naţional Apicol pentru perioada 2011 - 2013, apicultorul nu poate solicite finanţare şi din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.), Curtea a constatat că în mod întemeiat pârâtul a declarat neeligibilă cererea de finanţare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a atașa însă dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac exercitate.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în recurs potrivit art. 316, raportat la art. 298 C. proc. civ. excepţia netimbrării cererii de recurs - excepţie de procedură, dirimantă şi absolută - Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

În baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei şi timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei, fiind citat cu această menţiune (f.12).

Taxa judiciară de timbru se depune la dosarul cauzei la momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

În aceste sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: „La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii”.

La termenul de judecată din 14 noiembrie 2014, Înalta Curte a constatat că recurenta nu a înţeles să se conformeze obligației legale de a timbra cererea de recurs şi nici nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, în condiţiile legii.

Ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1996 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, Înalta Curtea va admite excepţia de netimbrare şi va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de D.R. împotriva sentinţei nr. 52 din 18 februarie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2014.