Appeal dismissed; technical prescription provision on LPG cylinder acceptance upheld as illegal

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Sesizat cu judecarea recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 6369 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Buzău, Dosar nr. 9349/2011 având ca obiect plângerea contravenţională formulată de SC O.P.M. SRL în contradictoriu cu Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est - Tribunalul Buzău, secţia I civilă a pronunţat încheierea din 17 decembrie 2012.

Prin această hotărâre s-a respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a dispoziţiilor pct. 3.7.15 alin. (1) din Prescripţia tehnică PT C3 - 2003 "Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor - butelii cu capacitatea până la 26 l pentru GPL" - pe scurt PTC-3-2003, aprobată prin Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 86/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Instanţa a dispus sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a dispoziţiilor pct. 3.7.15 alin. (1) din PT C3-2003 invocată în recurs de SC O.P.M. SRL şi totodată, suspendarea soluţionării cauzei.

Prin Sentinţa civilă nr. 1195 din 2 aprilie 2013 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia invocată şi a constatat nelegalitatea prevederilor pct. 3.7.15 alin. (1) din Prescripţia tehnică PT C3 - 2003 aprobată prin Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 86/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, potrivit normei în litigiu agenţii economici au obligaţia de a primi buteliile proprietatea lor şi ale altor agenţi economici, cu orice grad de uzură, coroziune sau deformaţii, chiar dacă vor trebui să fie casate, nerespectarea acestor dispoziţii constituind motiv de retragere a autorizaţiei de funcţionare.

Instanţa a constatat că, în condiţiile în care H.G. nr. 1340/2001, în aplicarea căreia a fost emisă prescripţia tehnică, nu conţine vreo prevedere în sensul că poate fi stabilit între agenţii economici regimul juridic al circulaţiei buteliilor GPL, emitentul şi-a depăşit atribuţiile, fără vreo justificare din punct de vedere tehnic.

Împotriva sentinţei au declarat recurs Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est şi Ministerul Economiei, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Curtea constată că primul pârât nu şi-a motivat calea de atac şi, întrucât nu se regăsesc motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu, va constata nulitatea recursului în baza art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

În recursul său, Ministerul Economiei a reiterat inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate, având în vedere caracterul de act normativ al prescripţiei tehnice şi în condiţiile în care, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, se poate cerceta exclusiv legalitatea unui act administrativ individual.

Pârâtul a învederat că, specific activităţii de îmbuteliere şi vânzare a gazului petrolier lichefiat, este faptul că vânzarea are ca obiect încărcătura GPL şi nu recipientul în care este livrată care, prin destinaţie, este reutilizabil şi reîncărcabil.

S-a mai arătat că în mod greşit s-a constatat nelegalitatea unor prevederi din prescripţia tehnică PT C3 - 2003, făcându-se însă referire la pct. 3.2.4 şi precizându-se că dispoziţia nu contravine cadrului legislativ reprezentat de H.G. nr. 941/2003 şi este îndestulătoare pentru protejarea dreptului la marcă al societăţii.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, referitor la inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate, în raport de domeniul de aplicare a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, problema a fost soluţionată de instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia, cu respectarea textului de lege sus-menţionat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, fiind admisibilă cercetarea pe cale de excepţie a legalităţii unui act administrativ normativ.

Cu privire la legalitatea textului în discuţie, ceea ce instanţa de fond a reţinut că nu concordă cu dispoziţiile actului normativ de nivel superior în aplicarea căruia a fost emisă prescripţia tehnică sunt prevederile 3.7.15, potrivit cărora agenţii economici au obligaţia de a primi numai buteliile proprietatea lor, ale altor agenţi economici, dar numai cu consimţământul scris al acestora şi altele nepersonalizate, cu orice grad de uzură, coroziune sau deformaţii, chiar dacă vor trebui să fie casate, nerespectarea obligaţiei constituind un motiv de retragere a autorizaţiei de funcţionare.

Astfel cum a constatat prima instanţă, prevederea sus-menţionată nu are o justificare de ordin tehnic, în condiţiile în care H.G. nr. 1340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR -, în aplicarea căreia a fost emisă prescripţia tehnică PT C3-2003 nu conţine dispoziţii referitoare la stabilirea de reguli privind circulaţia buteliilor prin prescripţiile tehnice pe care instituţia le autorizează.

Prevederile criticate exced obiectului de reglementare al Ordinului nr. 86/2003 prin care a fost aprobată prescripţia tehnică, limitat la stabilirea unor cerinţe tehnice de conformitate, impunându-se condiţii de comercializare care nu au legătură cu asigurarea securităţii tehnice a recipientelor sub presiune.

Din actele dosarului rezultă că prin Decizia nr. 62/2012 a Consiliului Concurenţei s-a constatat încălcarea prevederilor dreptului concurenţei prin reglementarea în litigiu, drept urmare textul criticat a fost modificat prin prescripţia tehnică PT C3-2012 aprobată prin Ordinul nr. 349 din 21 februarie 2013 al Ministerului Economiei, publicat în M. Of. nr. 141/2013.

În noua reglementare s-a restrâns sfera destinatarilor obligaţiei de a prelua butelii cu deformaţii, în art. 10 din prescripţia tehnică actuală obligaţia de a prelua buteliile cu orice grad de uzură, coroziune sau deformaţii, chiar dacă trebuie scoase din uz şi casate, incumbând persoanelor juridice care efectuează activitatea de supraveghere tehnică la umplere a buteliilor.

Referitor la susţinerile din recursul formulat de Ministerul Economiei, argumentele prezentate sunt străine obiectului cauzei, referindu-se la alte prevederi din prescripţia tehnică decât cele a căror nelegalitate s-a constatat pe cale de excepţie prin hotărârea atacată.

În raport de cele expuse mai sus, Curtea va constata că sentinţa este legală şi temeinică, urmând a respinge recursul declarat în cauză de Ministerul Economiei ca nefondat, şi a constata nulitatea recursului formulat de Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est - Galaţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est - Galaţi împotriva Sentinţei civile nr. 1195 din 2 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2014.

Procesat de GGC - CL