Tax assessment enforcement suspension refused: appeal dismissed for failure to establish well-justified case

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A.P.T. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, suspendarea executării Deciziei de impunere F-AG 641 din 11 aprilie 2013 şi a raportului de inspecţie fiscală din aceeaşi dată până la pronunţarea instanţei de fond.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 133/F-CONT din 24 mai 2013, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanta SC A.P.T. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 133/F-CONT din 24 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamanta SC A.P.T. SRL, solicitând casarea acesteia şi admiterea cererii sale, cu consecinţa suspendării executării Deciziei de impunere F-AG 641 din 11 aprilie 2013 şi a raportului de inspecţie fiscală din aceeaşi dată până la pronunţarea instanţei de fond pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În motivarea recursului declarat se arată că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală pentru considerentul că prima instanţă a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, respectiv condiţiile instituite prin dispoziţiile art. 14 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, cu raportare la prevederile art. 175 alin. (1) noul C. proc. civ., astfel:

i. Nu a analizat sub nicio formă condiţia pagubei iminente, neexistând niciun considerent în acest sens, deşi din înscrisurile depuse şi argumentele dezvoltate rezulta îndeplinirea acestei condiţii;

ii. Condiţia cazului bine justificat nu a fost corespunzător analizată, în condiţiile în care prima instanţă a examinat mijloace de probă care ar substanţia probleme de fond, şi nu s-a referit la aspectele care ar demonstra aparenta nelegalitate a actului administrativ criticat, detaliate de către recurenta-reclamantă, şi pe care aceasta le-a reluat şi în cererea de recurs;

A arătat recurenta că vătămarea procesuală suferită în consecinţă constă în faptul că este lipsită de beneficiul suspendării, cu titlu de protecţie jurisdicţională.

1.4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea formulată, intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, susţinând, în esenţă, că reclamanta recurentă nu a reuşit să facă dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor avute în vedere de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 şi că în mod corect instanţa de fond a respins cererea acestuia.

Astfel, niciunul din aspectele puse în discuţie de către recurentă nu se pot încadra în categoria acelor circumstanţe de fapt sau de drept care circumscriu noţiunea de caz bine justificat, în sensul avut în vedere de dispoziţiile legale invocate, aceasta avansând argumente ce fac referire la fondul cauzei.

De asemenea, în mod corect a apreciat instanţa de fond că reclamanta nu a dovedit impactul grav sub aspect economic pe care plata sumei reţinute ca fiind datorată bugetului de stat l-ar produce asupra patrimoniului acesteia, simplele afirmaţii în acest sens nefiind de natură a duce la suspendarea executării actelor contestate.

2. Procedura de soluţionare a recursului

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 31 octombrie 2013, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Niciuna dintre părţi nu a depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 4 februarie 2014, completul filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul reclamantei SC A.P.T. SRL, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., şi a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.

2.2 Cu privire la fondul recursului. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, şi faţă de criticile recurentei-reclamante, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ., reţine că nu subzistă în cauză motive legale de casare sau de modificare a hotărârii recurate, în considerarea celor în continuare arătate.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Deci, pentru a admite o cerere de suspendare a executării unui act administrativ, care este, ca regulă generală, executoriu din oficiu, instanţa de fond trebuie să constate şi să motiveze îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii cerute de art. 14 alin. (1) menţionat, suspendarea executării unui act administrativ fiind o măsură excepţională.

Îndeplinirea condiţiilor cazului bine justificat şi a iminenţei unei pagube sunt supuse aprecierii judecătorului, care efectuează o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza circumstanţelor de fapt şi de drept ale cauzei. Acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumţiei de legalitate şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube în cazul particular supus evaluării.

Cazul bine justificat este definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind o împrejurare legată de starea de fapt şi de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ.

Îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să rezulte în urma unei cercetări sumare a aparenţei dreptului, pentru că în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

Or, în speţă, motivele invocate de intimata-reclamantă nu au caracterul unor indicii puternice de natură să răstoarne prezumţia de legalitate a actului administrativ fiscal, ci necesită o analiză pe fond a raportului juridic dedus judecăţii.

Prin cererea introductivă de instanţă, reclamanta-recurentă nu a evidenţiat aspecte de nelegalitate de natură a contura în mod convingător cazul bine justificat, dezvoltând, ulterior, unele argumente privind nelegalitatea actelor a căror suspendare o solicită, anume reţinerea eronată a conţinutului unor relaţii comerciale ale reclamantei, care sunt, însă, veritabile aspecte de fond, ce vor putea fi rezolvate numai de instanţa ce se va pronunţa asupra legalităţii actelor.

Criticile exprimate de recurenta-reclamantă în ceea ce priveşte indiciile de nelegalitate ce nu au fost corect examinate de instanţa de fond în conturarea cerinţelor cazului bine justificat sunt nefondate.

Înalta Curte constată că instanţa fondului a procedat, în limitele competenţelor sale, la examinarea sumară a actelor fiscale contestate, constatând că, prima facie, nu pot fi reţinute aspecte de nelegalitate, evitând să antameze fondul cauzei prin examinarea aprofundată a argumentelor de nelegalitate invocate de către reclamantă.

Toate aspectele pe baza cărora instanţa de fond în mod just a reţinut că nu s-a demonstrat existenţa cazului bine justificat, nu reprezintă, contrar celor susţinute de recurenta-reclamantă, o analiză a aspectelor ce ţin de fondul cauzei. Raportat la probele administrate, instanţa de fond, motivat şi argumentat, a indicat că nu există suficiente indicii temeinice de natură să răstoarne prezumţia de legalitate, fără însă ca prin aceasta, să antameze sau să anticipeze analiza pe fond a conţinutului şi legalităţii actelor administrative contestate.

Câtă vreme se apreciază că nu este îndeplinită condiţia privind existenţa cazului bine justificat, nu este necesar a se proceda la examinarea îndeplinirii condiţiei privind paguba iminentă, întrucât suspendarea executării unui act administrativ necesită îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii cerute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din noul C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.P.T. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 133/F-CONT din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2014.

Procesat de GGC - NN