Unintelligible complaint against Judicial Inspection resolution inadmissible; petitioner ordered to pay costs
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as inadmissible the petitioner's complaint against a resolution of the Superior Council of Magistracy (Judicial Inspection), and ordered the petitioner to pay 100 lei in judicial costs to the state. The complaint, which was unintelligible, contradictory, and full of invective against magistrates, sought the annulment of an act issued by the Judicial Inspection and referred to a prosecutor's resolution; the petitioner failed to appear to clarify the object of the claim despite being summoned, instead filing dilatory adjournment requests and a recusal motion. The court held that the complaint did not fall within Articles 275-278 and 278¹ of the Criminal Procedure Code, which govern challenges to acts and measures of criminal prosecution organs (prosecutors and criminal investigation bodies), and that members of the Superior Council of Magistracy are not criminal prosecution organs, so their acts cannot be challenged under criminal procedure law.
Legislator headnote
AI generatedart. 2781 C. proc. pen, art. 201 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Unintelligible complaint against Judicial Inspection resolution inadmissible; petitioner ordered to pay costs: The complaint, which was unintelligible, contradictory, and full of invective against magistrates, sought the annulment of an act issued by the Judicial Inspection and referred to a prosecutor's resolution; the petitioner failed to appear to clarify the object of the claim despite being summoned, instead filing dilatory adjournment requests and a recusal motion. The court held that the complaint did not fall within Articles 275-278 and 278¹ of the Criminal Procedure Code, which govern challenges to acts and measures of criminal prosecution organs (prosecutors and criminal investigation bodies), and that members of the Superior Council of Magistracy are not criminal prosecution organs, so their acts cannot be challenged under criminal procedure law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for obliging the petitioner to pay judicial costs to the state.
Full text
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, Înalta Curte constată următoarele:
Petentul M.V., printr-o cerere adresată acestei instanţe, a contestat rezoluţia nr. 2024/IJ/1614/1613/SIP109 din 4 august 2009 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară.
Împotriva acestei cereri, care este neinteligibilă şi plină de invective la adresa unor magistraţi din cadrul instanţelor prahovene, petentul a făcut referire şi la rezoluţia nr. 163/P/2009 din 18 iunie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti.
Datorită conţinutului ambiguu al cererii formulate, petentul M.C.V. a fost citat cu menţiunea să precizeze care este obiectul cererii cu care a învestit instanţa.
Petentul, legal citat, nu s-a prezentat în instanţă pentru a îndeplini această cerinţă, iar mai mult decât atât a formulat mai multe cereri de amânare a cauzei, precum şi o cerere de recuzare a completului de judecată.
Curtea constată că plângerea formulată de petiţionar este inadmisibilă.
Astfel, din conţinutul plângerii nu rezultă care este obiectul acesteia şi, deşi petentul a fost invitat în instanţă să dea lămuririle necesare soluţionării cauzei, a refuzat acest lucru, solicitând, în mod şicanatoriu, amânarea cauzei pentru diferite motive.
Se apreciază că petentul, prin cererea sa formulată în stil confuz, plină de contradicţii şi invective, ar solicita desfiinţarea unei lucrări întocmită de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire, eventual, la o nemulţumire a sa legată de magistraţii din cadrul instanţelor şi parchetelor prahovene.
Se observă că această solicitare a petentului nu se încadrează în instituţiile reglementate de dreptul procesual penal.
Înalta Curte constată că plângerea petiţionarului nu se încadrează nici în dispoziţiile art. 275-278 şi art. 2781 C. proc. pen., care reglementează modul în care sunt supuse controlului măsurile şi actele de urmărire penală efectuate de organele de urmărire penală.
Ori, în condiţiile în care organele de urmărire penală, potrivit art. 201 C. proc. pen., sunt procurorii şi organele de cercetare penală, rezultă că membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt organe de urmărire penală, iar actele emise de aceştia nu pot fi atacate în condiţiile prevăzute de legea procesual penală.
În consecinţă, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiţionar.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul M.C.V.
Obligă petiţionarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 februarie 2010.