Scope of lease rescheduling and validity of renegotiation commission on modified installment terms

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 6 iunie 2005, reclamanta SC P.L. SRL Cluj Napoca a chemat în judecată pe pârâta SC P. SA Piatra Neamţ pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 1.631.011.461 lei reprezentând 856.164.396 lei comision de reeşalonare a ratelor de leasing şi 774.844.065 lei penalităţi de întârziere pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de leasing din 2002 cu actele adiţionale aferente, întrucât a solicitat şi i s-ai aprobat reeşalonarea ratelor de leasing.

Prin sentinţa civilă nr. 1743 din 24 octombrie 2005, Tribunalul Comercial Cluj a respins acţiunea reclamantei, ca nefondată, reţinându-se că pârâta nu a cerut reeşalonarea tuturor ratelor, ci numai a trei dintre acestea, iar semnarea facturii de 136.698.996 lei nu înseamnă şi acceptarea sa.

Apelul declarat de reclamanta SC P.L. I.F.N. SA Cluj Napoca a fost admis de Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 126 din 18 septembrie 2006, care a schimbat hotărârea instanţei de fond în tot, în sensul că, a fost admisă acţiunea şi obligată pârâta la plata sumei de 1.631.011.461 lei despăgubiri şi 30.695 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că la solicitarea pârâtei s-a procedat la reeşalonarea ratelor prin acte adiţionale, aceasta având loc atât prin modificarea termenului de plată pentru toate ratele datorate rămase de plată din graficul iniţial, cât şi prin modificarea cuantumului ratelor 12-20 din toate contractele de leasing.

Înalta Curte de casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a constatat nul recursul declarat de pârâta SC P. SA Piatra Neamţ, prin Decizia civilă nr. 662 din 13 februarie 2007, întrucât motivele invocate nu sunt de nelegalitate în sensul art. 302 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 106 din 22 ianuarie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a admis contestaţia în anulare formulată de pârâtă, a anulat decizia de mai sus şi a stabilit termen pentru judecarea recursului acesteia, reţinând că instanţa a omis să examineze toate motivele invocate.

În legătură cu recursul de faţă se reţin următoarele:

Prin recursul său pârâta SC P. SA Piatra Neamţ, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţine, în esenţă: - greşita interpretare a faptelor şi contractelor deduse judecăţii din cauza superficialităţii instanţei; - însuşirea ad-literam a expertizei dispuse în cauză fără verificarea conţinutului şi concluziilor de către instanţă; - şi echivocităţile cuprinse în reţinerile instanţei în baza cărora s-a pronunţat decizia atacată, situaţie în care consideră că a fost greşit obligată la plata pretenţiilor reclamantei.

Din examinarea actelor şi probatoriilor administrate în cauză, precum şi a concluziilor raportului de expertiză întocmit, în raport de criticile pe care pârâta le aduce hotărârii pronunţate în apel, se constată că acestea nu întrunesc condiţiile legale invocate ca temei, respectiv art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru a se putea dispune modificarea acesteia şi respingerea acţiunii reclamantei.

În speţă, este necontestat că între părţi raporturile comerciale s-au derulat pe baza contractelor de leasing financiar din 2002 având ca obiect finanţarea de către reclamantă a achiziţionării de către pârâtă a unor autovehicule, prin care s-a convenit că neplata la termen a ratelor scadente atrage plata penalităţilor de întârziere (art. 5.11), iar în cazul în care, după livrarea bunului se solicită reeşalonarea ratelor iniţiale şi se aprobă, utilizatorul datorează un comision de reeşalonare din valoarea capitalului reeşalonat.

În ceea ce priveşte criticile recurentei pârâte privind greşita interpretare a faptelor şi contractelor, considerând că singura reeşalonare reală este cea a ratelor 12, 13 şi 14, acestea nu pot fi primite întrucât, în cauză reeşalonarea ratelor datorate s-a realizat, pe de o parte, prin modificarea termenului de plată pentru ratele 12-49 rămase de plată faţă de graficul iniţial, iar pe de altă parte prin modificarea cuantumului ratelor 12-20 la toate contractele de leasing, aşa cum corect s-a reţinut prin hotărârea atacată.

În această situaţie, comisionul de reeşalonare este legal datorat pentru toate ratele supuse reeşalonării potrivit celor de mai sus, şi nu putea fi limitat numai la scadenţa ratelor 12, 13 şi 14 cum greşit consideră pârâta.

În ceea ce priveşte concluziile raportului de expertiză pe care instanţa de apel şi-a întemeiat soluţia şi contestat de recurentă, trebuie reţinut că valoarea totală a capitalului reeşalonat a fost corect calculată, în raport cu care pârâta datorează, pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate, atât comisionul de reeşalonare de 856.167.396 lei cât şi penalităţile de întârziere în plată în sumă de 856.167.396 lei, reţinute în sarcina sa.

În consecinţă, susţinerile pârâtei privind practicarea de T.V.A. la penalităţi nu poate fi primită, întrucât acestea se calculează la suma totală datorată la care s-a aplicat şi T.V.A., cum bine s-a reţinut prin hotărârea atacată.

În ceea ce priveşte menţiunile echivoce ale instanţei, trebuie reţinut că instanţa de apel şi-a întemeiat corect soluţia pe verificările şi constatările expertizei întocmite în cauză, a cărei concluzii şi le-a însuşit, motivând corespunzător că atât comisionul de reeşalonare cât şi penalităţile au fost calculate în raport de valoarea capitalului reeşalonat, situaţie în care este nerelevant, sub acest aspect, faptul că bunurile au fost restituite reclamantei.

În consecinţă recursul pârâtei va fi privit ca nefondat şi va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta SC P. SA Piatra Neamţ împotriva Deciziei nr. 126 din 18 septembrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2008.