Peremption of cassation appeal for six-month inactivity following judicial suspension
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal perished (perimat) and ineffective, thereby leaving the lower court’s judgment, which granted the debtor’s objection to enforcement and annulled the forced execution acts, as final and irrevocable. The dispute involved a commercial objection to enforcement where the creditor appealed a decision that had found the creditor failed to respect statutory notification requirements for guarantee clauses, specifically the requirement to notify the guarantor within ten days of signing the cession contract. The appellate court decided the case solely on procedural grounds, applying the doctrine of perishing of the appeal ex officio because the cause remained in suspension for more than six months due to a prior suspension order. The decisive legal basis included Articles 248, 252, and 254 of the Code of Civil Procedure, which mandate that appeals perish ex officio if they remain dormant for six months without cause, rendering all procedural acts performed in the suspended instance ineffective.
Legislator headnote
AI generatedArt. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 252 alin. (1) C. proc. civ, art. 254 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of cassation appeal for six-month inactivity following judicial suspension: Prin încheierea de şedinţă din 25 septembrie 2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 242 pct. 1 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra perimării recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele :
Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, sub nr. 7157/59/2006, contestatoarea C.G.M. a solicitat anularea înscrisului intitulat comunicarea titlurilor executorii, anularea executării silite, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei în anulare, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 4/PI din 8 ianuarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea C.G.M. şi a dispus anularea formelor de executare silită începute de intimata A.V.A.S. Bucureşti împotriva contestatoarei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 51/1998 faţă de contestatoare, în ceea ce priveşte opozabilitatea titlului şi că creditoarea nu a respectat dispoziţiile art. 13 din Ordonanţă, respectiv notificarea garantului în termen de 10 zile de la semnarea contractului de cesiune.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs A.V.A.S. Bucureşti, criticând soluţia pentru nelelgalitate şi netemeinicie.
Prin încheierea de şedinţă din 25 septembrie 2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 242 pct. 1 alin. (2) C. proc. civ.
Cauza a rămas suspendată mai mult de şase luni, astfel că, din oficiu, a fost repusă pe rol în vederea perimării judecării recursului.
Asupra perimării recursului, Înalta Curte a reţinut:
Art. 248 alin. (1) C. proc. civ., declară perimabilă „o cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare…” dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de şase luni. Prin urmare pentru a opera perimarea trebuie examinată îndeplinirea cumulativă a cerinţelor art. 248 C. proc. civ. şi în acest sens se constată că Înalta Curte a fost investită cu o cerere care a declanşat calea de atac a recursului, că după suspendarea judecăţii pricina a rămas în nelucrare timp de şase luni şi că înainte de împlinirea acestui termen nu s-a cerut de părţile în proces reluarea judecării recursului. Se mai constată că nu au fost invocate motive de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.
În acest acest context, potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ. „perimarea se constată din oficiu…”pe cale de excepţie întrucât normele care reglementează această sancţiune procedurală sunt de ordine publică.
În consecinţă, faţă de cele ce preced urmează să se constate perimat recursul, cu consecinţa prevăzută de art. 254 alin. (1) C. proc. civ., text ce declară ineficiente toate actele de procedură îndeplinite în faţa instanţei care a aplicat această sancţiune procedurală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de recurs formulată de pârâta A.V.A.S. Bucureşti împotriva sentinţei nr. 4/PI din 8 ianuarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2008.