Rejection of recusal motion upheld; prior detention rulings do not render judge incompatible.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (Criminal Section) rejected as unfounded the defendant's appeal against the lower court's order (no. 16/A of 29 July 2003) that had denied his motion to recuse a judge, thereby affirming that decision; the defendant was ordered to pay 500,000 lei in state court costs, and the prior rulings on the recusal and the preventive-detention extension remain in force. The dispute arose in a criminal case where the defendant challenged the legality of his pre-trial detention, arguing that the judge who had earlier, in a sua sponte review, extended his detention by 30 days through a reasoned order had thereby expressed an opinion on the case and was thus incompatible. The High Court held that this did not constitute an expression of opinion on the merits or on subsequent detention reviews, because under Articles 160(d), 46, 47(2), and 48 of the former Romanian Criminal Procedure Code, each periodic review of preventive detention examines the suspect's situation at that specific time, which may change, and a prior ruling on detention legality alone does not trigger the incompatibility ground of Article 47(2); the appeal was dismissed under Article 385¹⁵(1)(b) of the Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 48 C. proc. pen, art. 48 C. pen, art. 47 alin. (2) C. proc. pen, art. 160 lit. d) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Rejection of recusal motion upheld; prior detention rulings do not render judge incompatible: 16/A of 29 July 2003) that had denied his motion to recuse a judge, thereby affirming that decision; the defendant was ordered to pay 500,000 lei in state court costs, and the prior rulings on the recusal and the preventive-detention extension remain in force. The dispute arose in a criminal case where the defendant challenged the legality of his pre-trial detention, arguing that the judge who had earlier, in a sua sponte review, extended his detention by 30 days through a reasoned order had thereby expressed an opinion on the case and was thus incompatible. The High Court held that this did not constitute an expression of opinion on the merits or on subsequent detention reviews, because under Articles 160(d), 46, 47(2), and 48 of the former Romanian Criminal Procedure Code, each periodic review of preventive detention examines the suspect's situation at that specific time, which may change, and a prior ruling on detention legality alone does not trigger the incompatibility ground of Article 47(2); the appeal was dismissed under Article 385¹⁵(1)(b) of the Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as unfounded, the main ground for the verdict.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată în ședința publică din 29 iunie 2003, în cauza penală ce formează obiectul dosarului nr. 1985/2003 a Curții de Apel Oradea, apelantul inculpat S.C.Ș., prin apărătorul său avocat C.G., a recuzat pe judecătorul T.T., membru al completului de judecată investit cu verificarea din oficiu, a legalității arestării preventive a inculpatului.
În motivarea cererii, s-a invocat faptul că judecătorul recuzat a făcut parte din completul de judecată care, prin încheierea nr. 4/ A din 1 iulie 2003, s-a pronunțat cu privire la această măsură dispunând prelungirea arestării preventive a inculpatului până la 30 iulie 2003, astfel că și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția, care ar putea fi dată în această cauză.
Prin încheierea nr. 16/ A din 29 iulie 2003 Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondată, cererea de recuzare, arătându-se că motivul invocat în cerere, nu se regăsește în cazurile de incompatibilitate, prevăzute de art. 46 și art. 48 C. proc. pen.
Împotriva acestei din urmă încheieri, inculpatul S.C.Ș. a declarat recurs, susținându-se oral de către apărătorul său, că greșit s-a considerat de instanță că motivul invocat nu se regăsește în cazurile de incompatibilitate, prevăzute de art. 46 și art. 48 C. pen., deși motivul se încadrează în art. 47 alin. (2) C. proc. pen., judecătorul recuzat exprimându-și anterior părerea prin încheierea nr. 4/ A din 1 iulie 2003, asupra situației care ar putea fi dată în cauză.
Recursul este nefondat.
Faptul că judecătorul recuzat a făcut parte din completul de judecată care în dosarul amintit, a verificat, din oficiu, legalitatea arestării preventive a inculpatului S.C.Ș., pronunțând prin încheierea nr. 4/ A din 1 iulie 2003 prelungirea măsurii arestării preventive până la data de 30 iulie 2003, nu constituie însă exprimarea unei păreri asupra soluțiilor ce vor fi date atât cu privire la examinările ulterioare a legalității arestării preventive, cât și cu privire la soluția în fond.
Referitor la primul aspect, este de menționat că la examinarea legalității arestării preventive, conform art. 160 lit. d) C. proc. pen., instanța din oficiu, verifică legalitatea acestei măsuri și dispune, prin încheiere motivată, prelungirea cu cel mult 30 zile sau revocarea acestei măsuri.
Apoi, înainte de expirarea acestui termen, în cazul în care, cauza nu s-a soluționat în fond, examinează din nou legalitatea arestării preventive în raport de situația inculpatului de la acea dată, care poate să fie diferită de aceea de la data examinării anterioare.
Așa-dar, nu se poate considera că adoptarea de către judecător a unei soluții sub acest aspect, constituie o pronunțare anticipată asupra rezultatului examinărilor ulterioare.
De altfel, și rațiunea verificărilor ulterioare, înlăuntrul termenelor de 30 zile, este aceea că pot interveni situații noi, care să justifice menținerea arestării preventive, sau revocarea acesteia.
Totodată, soluția dată într-o astfel de verificare, nu constituie o exprimare a unei păreri cu privire la soluția ce ar putea fi dată în fond, deoarece s-a examinat numai legalitatea măsurii arestării preventive.
Deci, nu poate fi reținută existența cazului de incompatibilitate, prevăzută de art. 47 alin. (2) C. proc. pen.
În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C.Ș., împotriva încheierii nr. 16/ A din 29 iulie 2003, a Curții de Apel Oradea, în dosarul nr. 1985/2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 august 2003.