Appeal against refusal to suspend provisional execution of labor judgment declared inadmissible for lack of jurisdiction

Asupra cauzei de faţa, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 12 august 2013, contestatorul T.D. în contradictoriu cu intimata F.T.M Bucureşti a solicitat instanţei:

- pe cale de excepţie, în temeiul art. 78 C. muncii, să se constate nulitatea absolută a Deciziei nr. 8 din 8 iulie 2013, pentru nemotivarea deciziei;

- pe fondul cauzei, în temeiul art. 80 C. muncii, anularea deciziei ca fiind netemeinică şi nelegală; obligarea intimatei la plata către contestator a drepturilor salariate indexate şi reactualizate de la data concedierii până la data rămânerii definitive a sentinţei; repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei de concediere, în sensul reintegrării contestatomlui în funcţia de administrator; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa nr. 392 din 14 ianuarie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis acţiunea formulata de contestatorul T.D.; a anulat Decizia nr. 8 din 8 iulie 2013; a dispus reintegrarea contestatomlui în funcţia ocupată anterior concedierii; a obligat intimata la plata către contestator a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, calculată de la data concedierii până la data reintegrării efective; a obligat intimata la 500 lei cheltuieli de judecată către contestator.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimata F.T.M Bucureşti, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Prin cererea de apel înregistrată la data de 17 februarie 2015 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, apelanta-intimată a solicitat şi suspendarea executării provizorii a sentinţei civile nr. 392 din data de 14 ianuarie 2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 27767/3/2013.

Prin încheierea de şedinţa din 25 martie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlI-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca nefondată, cererea formulată de apelanta-intîmată F.T.M Bucureşti, de suspendare a executării provizorii a sentinţei civile nr. 392 din data de 14 ianuarie 2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 27767/3/2013 şi a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 1063 alin. (4) C. proc. civ., restituirea cauţiunii de 1.462 lei, consemnată de petentă.

Instanţa a reţinut ca motivele pentru care apelanta solicită suspendarea executării provizorii sunt, în esenţă, motive care vizează activitatea desfăşurată de fundaţie, în acord cu scopul său de utilitate publică recunoscut de lege, activitate pentru realizarea căreia sunt repartizate veniturile obţinute, dar şi motive care ţin de starea de insolvabilitate a intimatului-contestator, relevantă In măsura în care s-ar ajunge la întoarcerea executării urmare admiterii apelului împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond.

Or, aceste aspecte nu sunt dovedite în cauză, simpla împrejurare că s-a asigurat finanţare unor programe pentru tineret nesemnificând lipsa oricăror alte venituri ale fundaţiei pentru executoarea obligaţiilor financiare cu alt titlu, după cum nu se poate prezuma situaţia financiară viitoare a părţii intimate.

În ceea ce priveşte situaţia juridică relevată de plângerea penală formulată de apelantă împotriva intimatul ui-contestator pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, constând în folosirea într-un conflict de muncă anterior a unor foi colective de prezenţă pentru lunile ianuarie - iulie 2011 şi a unor liste de avans pentru aceeaşi perioadă, se reţine că acestea nu au legătură directă cu cauza pendinte şi nu pot reprezenta motiv de suspendare a executării provizorii.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel intimata F.T.M Bucureşti, invocând în drept dispoziţiile art. 450 şi art. 718 alin. (6) C. proc. civ. şi arătând că va depune motivele de apel după comunicarea încheierii de şedinţă atacată.

Analizând cererea, Înalta Curte constată următoarele:

În baza art. 450 C. proc. civ., în apel poate fi solicitată suspendarea executării, în alin. (3) al acestui articol prevăzându-se că, la judecata cererii de suspendare sunt aplicabile dispoziţiile art. 719 alin. (6) C. proc. civ. (republicat). Potrivit acestor dispoziţii, la care norma care reglementează procedura de suspendare a executării provizorii în apel face trimitere, încheierea asupra suspendării poate fi atacată numai cu apel, în mod separat.

În ceea ce priveşte normele de competenţă, se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 97 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursuri, precum şi orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.

În această materie, art. 21 din Legea nr. 304/2004 republicată, privind organizarea judiciară prevede că „secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefmitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel". În ceea ce priveşte completele de judecată, potrivit art. 314 alin. (1) din aceeaşi lege „Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii".

Coroborând dispoziţiile legale incidente, menţionate anterior şi aplicând cu prioritate normele imperative ce guvernează materia competenţei materiale, Înalta Curte apreciază că prezenta cale de atac este inadmisibilă pentru următoarele motive:

Deşi potrivit art. 719 alin. (6) C. proc. civ. încheierea asupra suspendării executării se poate ataca cu apel, în mod separat, trebuie avută în vedere particularitatea că încheierea ce face obiectul controlului judiciar în speţă este pronunţată, în faza procesuală a apelului, de către curtea de apel.

În reglementarea dispoziţiilor C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010 şi ale Legii nr. 303/2004, menţionate anterior, Înaltei Curţi nu i-au fost atribuite competenţe în a judeca litigii aflate în stadiul procesual al apelului, în condiţiile în care legile procesuale şi de organizare judiciară nu menţionează expres o astfel de abilitare.

Pentru a judeca, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., orice alte cereri date prin lege în competenţă, trebuie ea aceste cereri să fie expres atribuite de lege în sarcina Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Or, în economia textelor de lege nu există o prevedere care să confere expres Înaltei Curţi competenţă în soluţionarea apelului împotriva încheierii dată de curtea de apel într-o cerere de suspendare a executării unei hotărâri.

În consecinţă, deşi potrivit dispoziţiilor legale citate anterior, hotărârea de suspendare a executării provizorii, pronunţată în apel, este atacabilă separat cu apel, în situaţia particulară în care această hotărâre a fost pronunţată de către curtea de apel, ea devine o hotărâre definitivă, nefiind susceptibilă de apel, care să fie judecat ia instanţa imediat superioară, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru aceste considerente, calea de atac intitulată „apel" formulată de intimata F.T.M Bucureşti împotriva încheierii de şedinţă din data de 25 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, va fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată „apel" declarată de intimata F.T.M Bucureşti, cu sediul în sector 4, Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul T.D., cu domiciliul în sector 5, Bucureşti împotriva încheierii de şedinţă din data de 25 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 2 iunie 2015.