Competence for terminating foster care placement: Domicile fixed by protective measure vs. actual residence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, assigning the case to the Mures Tribunal and establishing that this court holds exclusive territorial competence. The dispute concerned a request to terminate a temporary foster care measure for a minor, where the Brașov Court for Minors and Family declined jurisdiction in favor of the Mures Tribunal, arguing the child physically resided in Brașov, while the Mures Tribunal initially declined due to the physical relocation. The decisive legal basis comprised Article 133(1) of Law No. 272/2004, which grants exclusive competence to the tribunal at the minor's domicile for special protection measures, interpreted in conjunction with Article 63 of the same law and Article 93 of the Civil Code, which stipulate that during a foster care placement, the child's legal domicile remains with the person or entity holding the foster care permit, regardless of subsequent factual changes in residence or the deced status of the foster parent.
Legislator headnote
AI generatedart. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, art. 63 din Legea nr. 272/2004, art. 133 din Legea nr. 272/2004, art. 59 din Legea nr. 272/2004; Competence for terminating foster care placement: Domicile fixed by protective measure vs. actual residence: Făptui că între timp bunica copilului a decedat şi există date că minorul ar fi revenit în familia mamei, care locuieşte în localitatea Rupea, jud. Braşov, nu înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 272/2004, instanţa competentă fiind tribunalul de la domiciliul minorului stabilit prin hotărârea C.P.C. Mureş, şi nu tribunalul de la locul unde acesta ar locui în fapt.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 180 din 16 februarie 2015 pronunţată de Tribunalul Mureş, în dosarul civil nr. 3997/102/2014, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a fost declinată cererea formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C. Mureş, în contradictoriu cu pârâţii L.L. şi B.(K.)A., având ca obiect încetare măsură plasament minor, în favoarea Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov.
În motivare, Tribunalul Mureş a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, cauzele prevăzute de această lege privind măsurile de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de ia domiciliul copilului, fiind lipsită de relevanţă împrejurarea că măsura a cărei încetare se solicită a fost instituită de o autoritate al cărui sediu se afla pe raza judeţului Mureş.
S-a mai reţinut că, pentru stabilirea competenţei urmează a fi avut în vedere doar domiciliul copilului, iar în cauză minorul locuieşte încă din vara anului 2014 în localitatea Rupea, jud. Braşov, la domiciliul mamei sale în a cărei grijă solicită să fie lăsat în continuare şi că bunica paternă, în beneficiul căreia a fost stabilită măsura plasamentului, a decedat în urmă cu aproximativ un an,
S-a considerat că nu sunt incidente prevederile art. 63 din Legea nr. 272/2004, ci cele ale art. 92 alin. (1) şi (2) C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 139/ S din 10 aprilie 2015, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat în favoarea Tribunalului Mureş competenţa de soluţionare a cauzei şi, constatând ivit un conflict de competenţă, a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că, în cauză, domiciliul minorului a fost stabilit potrivit Hotărârii 1051 din 11 iulie 2002 a C.P.C. Mureş în municipiul Sighişoara, jud. Mureş, la domiciliul bunicii materne, L.I., minorul beneficiind de o măsură de protecţie în familia acesteia.
Făptui că între timp bunica copilului a decedat şi există date că minorul ar fi revenit în familia mamei, care locuieşte în localitatea Rupea, jud. Braşov, nu înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 272/2004, instanţa competentă fiind tribunalul de la domiciliul minorului stabilit prin hotărârea C.P.C. Mureş, şi nu tribunalul de la locul unde acesta ar locui în fapt.
Cu privire la conflictul negativ de competenţa Înalta Curte reţine următoarele:
Prin hotărârea nr. 1051 din 11 iulie 2002, emisă de C.P.C. Mureş, s-a stabilit plasamentul minorului L.C., la domiciliul bunicii materne, L.I. (care a decedat la data de 28 februarie 2014).
Conform dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, cuprins în Cap. X intitulat „Reguli speciale de procedură”, „cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul minorului”.
Art. 63 din acelaşi act normativ, prevede ca, „pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire”.
Cum ultima măsură de protecţie socială luată faţă de minorul L.C. este măsura plasamentului, o măsură de protecţie specială, având caracter temporar, stabilită prin Hotărârea nr. 1051 din 11 Iulie 2002, emisă de C.P.C. Mureş, rezultă că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 63 coroborate cu dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora, pe durata plasamentului, domiciliul copilului se află la persoana care îl are în îngrijire, menţionată în dispoziţia amintită.
Împrejurarea că persoana căreia i-a fost plasat minorul a decedat, iar copilul locuieşte, în fapt, pe raza localităţii Rupea, jud. Braşov, la locuinţa mamei sale, nu poate schimba competenţa de soluţionare a fondului cauzei, câtă vreme tocmai acest lucru a determinat demararea litigiului ce are ca obiect „încetare măsură plasament”.
De asemenea, art. 93 din noul C. civ., prevede că domiciliul copilului supus unor măsuri de protecţie specială, cum este cazul în speţă, se află la „instituţia, ia familia sau la persoanele cărora le-a fost dat în plasament”, respectiv la domiciliul bunicii materne, L.I. (în prezent decedată), în municipiul Sighişoara.
Astfel fiind, domiciliul minorului aflându-se pe raza judeţului Mureş şi, având în vedere că art. 133 din Legea nr. 272/2004 prevede o competenţă teritorială exclusivă, Înalta Curte urmează a se stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publica, astăzi 07 mai 2015.