Tax authority's nullity claim rejected; deregistration upheld on non-retroactivity of 2002 amendment.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the claimant tax authority's appeal, thereby upholding the Court of Appeal's decision that rejected the action seeking a declaration that a company's deregistration from the trade register was null and void due to outstanding state budget debts; the final operative outcome is that the dismissal remains in force and the taxpayer prevailed. The dispute arose when the tax authority, relying on Law No. 428/2002 approving Government Emergency Ordinance No. 181/2001 (which amended Article 7(4) of Law No. 314/2001), argued that a company's deregistration was automatically void because it had state budget debts. The court held that the nullity rule could not apply retroactively because the company's deregistration had been recorded in the trade register on 19 November 2001, before Law No. 428 came into force on 27 June 2002, and the claimant failed to prove that the deregistration occurred after that date; under the principle of non-retroactivity of civil law, the later statute governs only legal relations arising after its entry into force, so the claimant could not invoke it to nullify a prior deregistration.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 1 din Legea nr. 428/2002; Tax authority's nullity claim rejected; deregistration upheld on non-retroactivity of 2002 amendment: Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale aşa cum a fost formulată, întrucât potrivit Legii nr. 428/2002societatea pârâtă avea datorii la bugetul de stat situaţie în care radierea sa era nulă de drept.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 18 octombrie 2004, reclamanta A.F.P. sector 3 - Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta SC G.L.C. SRL - Bucureşti solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea de drept a menţiunii din registrul comerţului a acestei societăţi, potrivit Legii nr. 314/2001 şi O.U.G. nr. 181/2004 şi a Legii nr. 428/2002, întrucât aceasta figurează cu debite la bugetul de stat.
Prin sentinţa civilă nr. 12620 din 18 noiembrie 2004, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea reclamantei, ca nefondată.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 259 din 31 martie 2005, a admis apelul reclamantei, a anulat sentinţa civilă de mai sus, a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei şi a respins acţiunea reclamantei ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Prin Decizia civilă nr. 1514 din 5 mai 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a admis recursul reclamantei, a casat decizia civilă de mai sus şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
După casare, prin Decizia comercială nr. 522 din 17 octombrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul reclamantei, ca nefondat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale aşa cum a fost formulată, întrucât potrivit Legii nr. 428/2002societatea pârâtă avea datorii la bugetul de stat situaţie în care radierea sa era nulă de drept.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea motivelor pe care reclamanta le reiterează în recursul de faţă în raport de probatoriul administrat în cauză, se constată că acestea nu întrunesc condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocat în motivarea acestei căi de atac.
Conform art. 1 din Legea nr. 428/2002 de aprobare a O.U.G. nr. 181/2001, prin care se modifică art. 7 alin (4) din Legea nr. 314/2001, „radierea este nulă de drept în toate cazurile referitoare la societăţile comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum şi faţă de alţi creditori cu care au litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti”.
În speţă, reclamanta îşi întemeiază acţiunea pe adresa O.R.C. Municipiului Bucureşti din 10 mai 2002, la care se anexează şi Încheierea nr. 5346 din 8 mai 2002 a judecătorului delegat prin care se dispune dizolvarea societăţii pârâte.
Astfel, aşa cum corect s-a reţinut şi prin hotărârea ce se atacă, reclamanta nu a probat în nici un fel că s-ar fi constatat dizolvarea de drept a SC G.L.C. SRL şi că s-ar fi dispus şi radierea acesteia, prin încheierea nr. 5346 din 8 mai 2002, menţionată mai sus.
Pe de altă parte, este de reţinut şi comunicarea făcută de O.R.C. Bucureşti de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin întâmpinarea depusă la recursul de faţă, prin care se menţionează că s-a operat în registrul comerţului computerizat înregistrările dispuse prin încheierea nr. 7776 din 19 noiembrie 2001 pronunţată de judecătorul delegat radierea societăţii - SC G.L.C. SRL, încetând astfel personalitatea juridică a societăţii.
În această situaţie, cum legea nu retroactivează, reclamanta nu putea solicita nulitatea radierii dispusă înainte de apariţia Legii nr. 428 din 27 iunie 2002.
În consecinţă, cum prin neretroactivitatea legii civile se înţelege faptul că aceasta reglementează numai raporturi juridice ce s-au născut, s-au modificat şi s-au stins înainte de intrarea în vigoare, nu era necesară o prevedere expresă în acest sens, cum greşit consideră reclamanta prin recursul său.
Având în vedere cele de mai sus, recursul reclamantei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.F.P. sector 3 Bucureşti împotriva Deciziei comerciale nr. 522 din 17 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2008.