Unstamped appeal: annulment for failure to pay judicial stamp tax despite procedural notification

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa comercială nr. 4890 din 10 aprilie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii P.D., S.E.S. şi E.S.D. în contradictoriu cu pârâta SC R.C. SA şi a dispus rezilierea contractului de execuţie construcţii din 23 iunie 2005, din culpa pârâtei, a constatat dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra construcţiei tip Corina şi a ratelor aferente, aflate în stadiul de execuţie de 38,3175% conform raportului de expertiză întocmit de V.M., a obligat-o pe pârâtă la plata următoarelor sume cu titlu de daune interese: 6.500 lei dobânzi achitate pentru creditul contractat în vederea finalizării construcţiei, 81.900 lei cheltuieli necesare pentru remedierea defecţiunilor constatate la construcţie şi pentru continuarea lucrărilor, sumă ce va fi reactualizată în funcţie de rata inflaţiei la data rămânerii irevocabile a sentinţei şi a respins capătul de cerere având ca obiect daune morale.

Prin Decizia comercială nr. 160 din 14 aprilie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei mai sus menţionate, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins ca neîntemeiate atât cererea privitoare la constatarea dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra construcţiei vânzare-cumpărare, ca o consecinţă a rezilierii contractului de execuţie din 23 iunie 2005 precum şi capetele 2 şi 3 ale acţiunii.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii cu privire la rezilierea contractului menţionat.

Împotriva aceste decizii, au declarat recurs reclamanţii P.D., S.E.S. şi E.S.D., întemeindu-se pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. şi solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate, iar pe fond respingerea apelului, ca tardiv sau ca nefondat.

Asupra recursului astfel declarat, se constată următoarele:

Deşii recurenţii au fost citaţi cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în sumă de 1508 lei şi 5 lei timbru judiciar (filele 13, 14 dosar recurs) ei nu şi-au îndeplinit această obligaţie, împrejurare în care Înalta Curte a rămas în pronunţare pe excepţia de netimbrare a recursului.

Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la primul termen de judecată.

Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând astfel că recursul nu a fost legal timbrat, că recurenţii nu s-au conformat obligaţiei de timbrare conform menţiunii de pe citaţiile emise, că pentru termenul de judecată din 3 decembrie 2008, procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 pct. 1 şi 3 din Legea nr. 146/1997, art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, respectiv ale art. 30 pct. 1 şi 5 din Normele metodologice de aplicare a legii şi să dispună anularea recursului declarat de reclamanţi ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanţii P.D., S.E.S., E.S.D. împotriva Deciziei nr. 160 din 14 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2008.