Contestação in anulare of commercial debt judgment annulled for failure to pay judicial stamp duty

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 21 martie 2003, reclamanta SC T. SA le-a chemat în judecată pe pârâtele SC E.F.R. SRL şi SC E.B.R. SA, solicitând ca, în baza sentinţei ce se va pronunţa, să se constate existenţa debitului de 52 437 219 628 lei datorat de pârâta SC E.F.R. SRL conform facturilor din 23 şi respectiv 31 octombrie 2002 şi să o oblige pe pârâtă la plata acestei sume în contul reclamantei, deschis la SC E.B.R. SA. În ceea ce o priveşte pe această din urmă pârâtă, a solicitat să fie obligată să încaseze această sumă conform obligaţiei asumate prin contractul de cesiune de creanţă din 10 septembrie 2001 şi să o vireze în contul reclamantei. A solicitat cheltuieli de judecată şi daune cominatorii de 10.000.000 lei pe zi de întârziere.

După mai multe cicluri procesuale şi conexare de dosare, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa civilă nr. 7701 din 27 septembrie 2006, a respins ca neîntemeiată acţiunea astfel cum a fost formulată împotriva SC E.F.R. SRL şi a respins ca neîntemeiată acţiunea astfel cum a fost formulată şi precizată împotriva pârâtei SC E.B.R. SA.

Prin Decizia comercială nr. 296 din 7 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins ca nefondat apelul promovat de reclamantă.

Prin Decizia nr. 2217 din 19 iunie 2008 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a respins recursul declara de reclamanta SC T. SA Ciorogârla prin administrator special A.J.K.J. împotriva deciziei curţii de apel, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.

A respins ca tardiv formulat recursul declarat de reclamanta SC T. SA prin lichidator judiciar L.L.R. Sprl Bucureşti împotriva aceleiaşi decizii.

Împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a formulat contestaţie în anulare A.J.K.J. fără să o motiveze.

Deşi la termenul de astăzi, contestatorul a fost citat cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, el nu şi-a îndeplinit această obligaţie, împrejurare în care Înalta Curte a rămas în pronunţare pe excepţia de netimbrare a contestaţiei în anulare, astfel formulată.

Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la primul termen de judecată.

Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând astfel că prezenta contestaţie în anulare nu a fost legal timbrată, că A.J.K.J. nu s-a conformat obligaţiei de timbrare conform menţiunii de pe citaţia emisă pentru termenul de judecată din 3 decembrie 2008, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 pct. 1 şi 3 din Legea nr. 146/1997, art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, respectiv ale art. 30 pct. 1 şi 5 din Normele metodologice de aplicare a legii şi să dispună anularea contestaţiei în anulare ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestaţia în anulare formulată de contestatorul A.J.K.J. împotriva Deciziei comerciale nr. 2217 din 19 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca netimbrată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2008.