Objection to pension garnish dismissed as time-barred under 15-day limit for enforcement challenges

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 iunie 2007, debitorii P.V. şi P.L. au solicitat în contradictoriu cu A.V.A.S. Bucureşti şi C.J.P. Sălaj, să se constate că dreptul la executare silită în baza contractului de cauţiune este prescris iar actele de executare silită prin poprire a pensiei s-au întocmit după împlinirea termenului de prescripţie, iar faţă de L.P. nu există un act care să constituie titlu executoriu, să se constate nulitatea absolută a contractului de cauţiune, să se dispună desfiinţarea titlului executoriu prin care s-a dispus poprirea pensiilor, sistarea reţinerilor, restituirea sumelor reţinute din pensiile contestatorilor, restabilirea situaţiei anterioare şi întoarcerea executării.

Debitorii au arătat că au avut calitatea de administrator, respectiv asociat la SC P.P. SRL Buzău, iar prin Încheierea pronunţată în Dosarul nr. 2157/1998 a Tribunalului Sălaj, secţia civilă, s-a dispus închiderea procedurii de declarare, în faliment a debitoarei contestatorii neavând nici o implicaţie în acest dosar. De asemenea au arătat că pârâta A.V.A.S. a formulat cerere de executare silită prin poprire, după expirarea termenului legal de prescripţie de 3 ani, adică la data de 22 noiembrie 2006, aşa cum reiese din adresa către C.J.P. Sălaj.

Prin sentinţa nr. 217 din 14 noiembrie 2007 a Curţii de apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a fost respinsă contestaţia la executare silită prin poprire formulată de contestatorii P.V. şi P.L., ca tardiv introdusă.

Instanţa a reţinut că prin Ordinele din 17 noiembrie 2006, ale vicepreşedintelui A.V.A.S. Bucureşti, s-a înfiinţat poprire asupra pensiilor debitorilor garanţi P.V. şi P.L., ce le primeau de la terţul poprit C.J.P. Sălaj. Nici creditoarea şi nici terţul poprit nu au adus la cunoştinţa debitorilor, înfiinţarea popririi. Terţul poprit a trecut la reţinerea în contul debitului, a unor sume din pensiile debitorilor, care au luat cunoştinţă de acest fapt la data de 16 ianuarie 2007.

Prima reţinere de care au luat cunoştinţă debitorii a avut loc la data de 17 ianuarie 2007, iar contestaţia a fost introdusă la data de 18 iunie 2007, depăşindu-se termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 C. proc. civ.

De asemenea instanţa a reţinut şi că potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ., neîndeplinirea unui act de procedură, în termenul legal, atrage sancţiunea decăderii.

Contestatorii P.V. şi P.L. au declarat recurs împotriva sentinţei nr. 217 din 17 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.

În susţinerea recursului, recurenţii au arătat că acţiunea în constatarea nulităţii absolute este imprescriptibilă, poate fi invocată oricând şi că în urma constatării nulităţii absolute a contractului de cauţiune se impune desfiinţarea tuturor actelor de executare bazate pe acesta şi restituirea sumelor reţinute din pensia contestatorilor.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: A.V.A.S. Bucureşti a emis Ordinele din 17 noiembrie 2006 pentru înfiinţarea popririi, iar contestatorii au contestat reţinerea sumelor începând cu data de 17 ianuarie 2007.

Potrivit art. 401 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când s-a efectuat prima reţinere de către terţul poprit.

Contestatorii au formulat contestaţie la executare la data de 18 iunie 2007, depăşind termenul de 15 zile, astfel că instanţa de apel a reţinut corect că este tardiv introdusă contestaţia la executare.

În concluzie, recursul este nefondat şi urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatorii P.V. şi P.L. împotriva sentinţei nr. 217 din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2008.