Contestations in annulment: lack of legitimate interest for opposing party to challenge dismissal of adverse party's appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as lacking legal interest the extraordinary appeal for annulment filed by the respondent-intimated, thereby upholding the prior decision which had dismissed the original applicant’s appeal for annulment as inadmissible. The dispute arose from an enforcement challenge in civil proceedings, where the respondent argued that the procedural citation requirements were not legally fulfilled because documents were sent to the opposing party’s address rather than their own, despite having shared a processual domicile only until the cassation phase. The court applied the doctrine that an appeal for annulment requires a legitimate, direct, and personal interest, determining that the respondent, as the opposing party to the original annulment applicant, could not challenge the dismissal of that applicant’s appeal based on alleged procedural defects, as the outcome of the prior decision aligned with their own procedural position.
Legislator headnote
AI generatedart. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ; Contestations in annulment: lack of legitimate interest for opposing party to challenge dismissal of adverse party's appeal: Se reţine că excepţia lipsei de interes este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care, în caz de admitere, face de prisos cercetarea pe fond a cererii, motiv pentru care, având în vedere dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., instanţa are obligaţia să se pronunţe cu prioritate asupra acesteia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 3321 din 26 noiembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de I.E.F. împotriva deciziei nr. 2146 din 9 iulie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. 4379/88/2010.
În sinteză, Înalta Curte a reţinut, în raport de temeiurile expuse în exercitarea căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, că, prin criticile formulate, contestatorul nu a vizat greşeli materiale în sensul art. 318 teza I C. proc. civ., astfel cum neîntemeiat a susţinut, ci elemente ale cauzei care, departe de a fi greşeli care să privească aspecte de ordin formal ale judecăţii, ţin de dezlegarea dată de către instanţa de recurs aspectelor pricinii, respectiv greşeli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare A.D.M., întemeiată pe dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Contestatorul a invocat faptul că instanţa a judecat cererea fără ca procedura de citare să fie legal îndeplinită, atâta vreme cât citarea sa şi comunicarea actelor de procedură s-a realizat la domiciliul contestatorului din respectivul dosar, l.E.F., iar nu la domiciliul său.
A precizat că a avut calitatea de intimat în acea cauză, deşi pe tot parcursul judecării dosarului nr. 4379/88/2010, a avut aceeaşi calitate procesuală cu I.E.F. şi până în faza apelului, inclusiv, a avut domiciliul procesual ales la domiciliul acestuia, din faza recursului nemaiavând domiciliul procesual comun.
De asemenea, şi în faza contestaţiei la executare, I.E.F. nu doar că nu a avut niciun mandat din partea sa, ci dimpotrivă, au avut poziţii procesuale opuse (având calitatea de intimat în contestaţia acestuia), deci, atât legal cât si logic, ar fi fost imposibil să mai aibă domiciliul procesual la acesta.
Învestită cu soluţionarea acestei căi de retractare, Înalta Curte urmează a o respinge ca lipsită de interes, în considerarea argumentelor ce succed:
Se reţine că excepţia lipsei de interes este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care, în caz de admitere, face de prisos cercetarea pe fond a cererii, motiv pentru care, având în vedere dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., instanţa are obligaţia să se pronunţe cu prioritate asupra acesteia.
Interesul, ca şi condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, reprezintă folosul pe care îl are o persoană, pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare, iar în cvasitotalitatea doctrinei, s-a statuat că interesul trebuie să fie legitim, respectiv corespunzător cerinţelor legii materiale şi procesuale; actual, respectiv să existe la momentul la care a fost formulată cererea şi, nu în ultimul rând, direct şi personal, respectiv să aparţină celui care a formulat cererea.
Or, în speţă, se constată că în promovarea contestaţiei în anulare de către A.D.M., aceasta nu justifică un interes legitim, direct şi personal, întrucât, în contestaţia în anulare formulată de I.E.F. împotriva deciziei nr. 2146 din 9 iulie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, partea a avut calitate de intimat şi deci o poziţie procesuală potrivnică celei a contestatorului.
Se reţine, totodată, că prin decizia nr. 3321 din 26 noiembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de I.E.F. împotriva deciziei nr. 2146 din 9 iulie 2014 a instanţei supreme, soluţie care coincide cu poziţia procesuală a contestatorului, de parte potrivnică contestatorului din acea cauză.
Aşadar, ne aflăm în prezenţa unei contestaţii în anulare introdusă de un intimat, atunci când, prin decizia atacată, a fost respinsă contestaţia în anulare a părţii adverse, respectiv I.E.F. Ca atare, intimatul din acea cauză, A.D.M. nu se poate plânge de soluţia instanţei pronunţată în contestaţia în anulare şi de faptul că nu a fost corect citat, neavând niciun interes în acest sens.
Prin urmare, contestaţia în anulare formulată de A.D.M., intimat în cauza a cărei hotărâre este atacată, va fi respinsă ca lipsită de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca lipsită de interes, contestaţia în anulare formulată de A.D.M. împotriva deciziei nr. 3312 din 26 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2015.