Pension recalculation dispute: Inadmissibility of revision challenging the dismissal of a prior revision petition under Art. 322 of the old Code of Civil Procedure.

Asupra cererii de revizuire de faţa, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2760 din 16 octombrie 2014 pronunţată în dosarul nr. 2121/1/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul T.I. împotriva deciziei civile nr. 1498 din 20 mai 2014 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia 1 civilă.

La data de 21 octombrie 2014, T.I. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 2760 din 16 octombrie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Revizuientul a susţinut că cererea de revizuire este admisibilă „conform art. 509 alin. (1), art. 509 alin. (8) şi art. 509 alin. (2) Noul C. proc. civ., ea şi a Cod proc. civ. 1865 art. 322 pct. 7” şi a invocat aspecte legate de soluţionarea pe fond a litigiului având ca obiect contestarea deciziei prin care i-a fost recalculată pensia.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 3690/Î/2014, fiind fixat termen pentru soluţionare la 21 februarie 2015.

Prin notele scrise, înregistrate la dosar la data de 16 decembrie 2014, revizuientul a reiterat susţinerile privind admisibilitatea cererii sale de revizuire.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la termenul din 21 ianuarie 2015, a pus în discuţie, din oficiu, admisibilitatea cererii de revizuire în raport de ar. 322 alin. (1) C. proc. civ.

Deşi revizuientul şi-a întemeiat cererea de revizuire şi pe dispoziţiile art. 509 alin. (1), art. 509 alin. (8) şi art. 509 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă, intrat în vigoare la 15 februarie 2013, aceste dispoziţii nu sunt incidente în speţă, în raport de prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi de faptul că fondul litigiului în legătură cu care a fost formulată cererea de revizuire ce face obiectul prezentei cauze a fost dedus judecăţii în anul 2012, înainte de intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă.

Cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele care succed,

Potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865 „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază”.

Această dispoziţie legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.

Potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ., se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă aceasta a rămas definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, pentru motivele prevăzute la pct. 1-10 ale articolului de lege menţionat.

Astfel, nu este admisibilă formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătoreşti prevăzute de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., deoarece, în caz contrar, s-ar încălca principiul legalităţii căii de atac.

Pentru a se putea solicita revizuirea unei hotărâri pronunţate de instanţa de recurs, legiuitorul a impus condiţia ca aceasta instanţă să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.

Nu pot forma obiectul revizuirii, întrucât nu evocă fondul, hotărârile instanţelor de recurs prin care s-a respins recursul ori, deşi a fost admis, s-a dispus casarea cu trimitere, hotărârile instanţelor de recurs prin care s-a soluţionat doar o excepţie, cu caracter absolut, tară a se evoca fondul.

De asemenea, nici hotărârile prin care a fost respinsă contestaţia în anulare sau revizuirea nu pot face obiectul revizuirii, în temeiul art. 322 alin. (l) C. proc. civ., deoarece nu sunt hotărâri pronunţate asupra fondului cauzei.

Înalta Curte, pentru temeiurile expuse, constată că, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru însăşi admisibilitatea cererii de revizuire, întrucât revizuientul a exercitat această cale de atac împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cerere de revizuire, formulată de acelaşi revizuient.

Or, o asemenea hotărâre nu se încadrează în categoriile de hotărâri judecătoreşti prevăzute de art. 322 alin. (l) C. proc. civ., care pot fi supuse revizuirii.

Astfel fiind, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire dedusă judecăţii, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul T.I. împotriva deciziei nr. 2760 din 16 octombrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2121/1/2014.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2015.