Robbery and attempted robbery: adequacy of custodial sentence and refusal of mitigating circumstances for minor injuries inflicted during theft
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the lower courts' sentences and maintaining his custody status while ordering him to pay state judicial costs. The case involved a criminal appeal against a conviction for robbery and attempted robbery; the defendant had been sentenced to six years' imprisonment for the completed robbery (combined with a three-year sentence for attempted robbery under the principle of absorption) after striking two victims on the neck or body to steal property, causing minor injuries that required three and seven days of medical care, respectively. The defendant argued the six-year sentence was excessive and requested mitigating circumstances, but the court rejected this, finding that the use of physical force and the specific circumstances of the crimes did not justify mitigation, particularly since the original sentences were already oriented toward the statutory minimum limits under Article 211 of the Penal Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 211 alin. (2) lit. e) C. pen, art. 20 C. pen, art. 211 lit. e) C. pen, art. 34 lit. b) C. pen, art. 64 C. pen, art. 88 C. pen; Robbery and attempted robbery: adequacy of custodial sentence and refusal of mitigating circumstances for minor injuries inflicted during theft: The case involved a criminal appeal against a conviction for robbery and attempted robbery; the defendant had been sentenced to six years' imprisonment for the completed robbery (combined with a three-year sentence for attempted robbery under the principle of absorption) after striking two victims on the neck or body to steal property, causing minor injuries that required three and seven days of medical care, respectively. The defendant argued the six-year sentence was excessive and requested mitigating circumstances, but the court rejected this, finding that the use of physical force and the specific circumstances of the crimes did not justify mitigation, particularly since the original sentences were already oriented toward the statutory minimum limits under Article 211 of the Penal Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision cited as the legal basis for dismissing the recourse as unfounded in the dispositive.
Provision cited in the dispositive regarding the deduction of time served during detention from the applied penalty.
Provision cited in the dispositive to impose judicial costs on the recurent.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 599 din 30 noiembrie 2002 Tribunalul Constanța, în baza art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.I. la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 20 C. pen., raportat la art. 211 lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, în referire la art. 64 C. pen., pe perioada executării pedepsei închisorii.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată prin măsurile reținerii și arestării preventive cu începere de la 8 octombrie 2001, la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată G.H.H. nu a formulat pretenții civile în cauză.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., s-a admis acțiunea civilă și în conformitate cu art. 998 și art. 999 C. civ., a fost obligat inculpatul la 10 milioane lei despăgubiri civile către partea civilă Z.E.
În baza art. 189 și art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5 milioane lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei onorariu avocat oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
În fapt, s-au reținut următoarele:
La data de 9 septembrie 2001, în zona dintre hotelurile Z. și M. din localitatea Mangalia, inculpatul A.I. s-a apropiat în fugă de partea vătămată Z.E., a lovit-o în zona cervicală, a tras de geantă și în timp ce acesta cădea la sol, deschizându-se poșeta, i-a sustras o pungă din plastic cu înscrisuri și 10 milioane lei; partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 3 zile îngrijiri medicale, pentru vindecare și nu a recuperat prejudiciul.
La data de 30 septembrie 2001, pe faleza orașului Mangalia, în apropierea hotelului P., inculpatul A.I., s-a apropiat în fugă de partea vătămată G.H.H. (cetățean olandez) și bruscând-o, a încercat să-i fure geanta, dar nu a reușit din cauza opoziției rezistente a acesteia; urmare a agresiunii, partea vătămată a prezentat leziuni, ce au necesitat 7 – 8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul A.I. a declarat apel, motivând că pedeapsa este prea mare.
Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 70/ P din 7 martie 2003 a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A.I., împotriva sentinței penale nr. 599 din 30 noiembrie 2002 a Tribunalului Constanța.
Nemulțumit și de această hotărâre, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs, reluând critica din apel și anume cerând a se vedea că pedeapsa aplicată e prea aspră, că ar fi trebuit a i se acorda circumstanțe atenuante, conform art. 74 C. pen. și în acest fel cere să i se reducă cuantumul acesteia.
Recursul este nefondat.
Examinându-se probele și văzând că acestea au fost apreciate corect, pedeapsa de 6 ani închisoare, corezultantă, nu poate fi socotită excesivă.
Chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale, în raport de împrejurările concrete în care a comis tâlhăria și tentativa de tâlhărie asupra celor două părți vătămate, pe care în fugă le lovește peste ceafă sau peste corp cauzându-le zile de îngrijiri medicale, pentru vindecare, nu justifică acordarea de circumstanțe atenuante, așa după cum solicită recurentul.
Se mai constată că, duratele pedepselor și a celei rezultante au fost orientate spre limita minimă, iar cele două victime de pe urma loviturilor inculpatului au avut nevoie de 3 zile și respectiv 7 zile de îngrijiri medicale, pentru vindecare.
În consecință, pedeapsa pe care o are de executat inculpatul, în final, nu apare excesivă ci judicios individualizată, motiv pentru care hotărârea atacată va fi menținută, iar recursul respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și prevederile art. 381 și art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.I., împotriva deciziei penale nr. 70/ P din 7 martie 2003 a Curții de Apel Constanța.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 8 octombrie 2001, la 20 iunie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 iunie 2003.