Legal Classification of Drug Possession for Personal Consumption Versus Trafficking Intent

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 933 din 8 octombrie 2002, Tribunalul București, secția a II–a penală, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei săvârșite de inculpata R.V., din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în art. 2 alin. (1) și (2) din aceiași lege, text în baza căruia a condamnat pe inculpată la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatei și s-a dedus timpul arestării preventive de la 27 martie 2003, la zi.

În temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpată cantitățile de 0,8 gr. heroină și 3,30 gr. heroină rămasă în urma analizelor de laborator.

S-a reținut, pe baza probelor administrate, că la data de 27 martie 2002, organele de poliție au efectuat, la domiciliul inculpatei, o percheziție, ocazie cu care au găsit într-o trusă de farduri și în pivnița casei cantitatea de 4,38 gr. heroină, ambalată în 50 de pungulițe din plastic.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 843 din 18 decembrie 2002 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpată, împotriva susmenționatei sentințe.

Declarând recurs, inculpata R.V. a solicitat să se schimbe încadrarea juridică dată faptei în art. 4 din Legea nr. 143/2000, întrucât a deținut heroina pentru consumul propriu. Drept consecință a solicitat și reducerea pedepsei.

Recursul este nefondat.

Este adevărat că, pe parcursul procesului penal, inculpata a declarat că este consumatoare de droguri și că heroina găsită în locuința ei era pentru consum propriu. Dar, din declarațiile martorilor D.M. și P.V.R. rezultă că inculpata a comercializat astfel de droguri, martorul chiar precizând că, a cumpărat de mai multe ori de la inculpată heroină.

Ca atare, starea de fapt și vinovăția inculpatei au fost just reținute, iar încadrarea juridică în dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost corect făcută întrucât, inculpata a deținut fără drept droguri de mare risc în vederea comercializării.

Pentru această faptă, de o deosebită gravitate, inculpata a fost condamnată la pedeapsa minimă prevăzută de lege, ținându-se seama de lipsa antecedentelor penale și de împrejurarea că este căsătorită și are în întreținere patru copii minori.

Întrucât nu există motive de reducere a acestei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, recursul inculpatei va fi respins ca nefondat.

Din pedeapsă se va deduce la zi timpul arestării preventive, iar inculpata recurentă va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata R.V., împotriva deciziei penale nr. 843 din 18 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 27 martie 2002, la 20 iunie 2003.

Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 iunie 2003.