Justiciability of preventive arrest after conviction for aggravated homicide involving familial victimization

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 septembrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 1671/91/2012/a3, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, având pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului Ş.L.L., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., în baza art. 3002 în referire la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen. a constatat ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpatului.

Împotriva încheierii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul Ş.L.L., solicitând lăsarea în stare de libertate, sens în care a motivat că se impune revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu este vinovat de acuzaţiile aduse, precizând totodată că petele de sânge ce le avea pe mâini la sosirea organelor de poliţie se datorau faptului că a încercat să-şi ajute mama atunci când a fost găsită la pământ.

Recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Analizând actele şi lucrările dosarului se constată că prin sentinţa penală nr. 166 din 28 iunie 2012 a Tribunalului Vrancea, în temeiul art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., recurentul inculpat Ş.L.L. a fost condamnat la pedeapsa de 20 ani închisoare pentru omor calificat.

La acest moment procesual, temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu au încetat. Probele administrate creează bănuiala legitimă că recurentul inculpat a comis infracţiunea pentru care este cercetat, respectiv că, pe fondul consumului de alcool, la data de 28 decembrie 2011, în jurul orei 21.00, a lovit-o cu pumnii şi picioarele, în zona capului şi a corpului, pe mama sa, în vârstă de 71 de ani, care a decedat. Pedeapsa pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar avea un impact negativ asupra opiniei publice faţă de gravitatea infracţiunii prin care a suprimat viaţa unei peroane şi modul în care aceasta a fost săvârşită - lovire repetată în zone vitale ale corpului şi relaţia de rudenie cu victima - mama inculpatului, vârsta acesteia.

În ce priveşte durata arestării preventive, având în vedere că dosarul se află în faza apelului, termenul fixat aleatoriu pentru judecarea cauzei fiind la 8 noiembrie 2012, iar inculpatul este arestat din 29 decembrie 2011, Înalta Curte apreciază că nu s-a depăşit termenul rezonabil.

Ca atare, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, intervenind şi condamnarea inculpatului, chiar nedefinitivă, nu se impune revocarea măsurii arestării lui preventive, încheierea recurată fiind legală şi temeinică.

Pentru motivele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ş.L.L. împotriva încheierii din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 1671/91/2012/a3.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 octombrie 2012.