Competence for contesting judicial inspector's resolution rejecting disciplinary complaint: exclusivity of Bucharest Court of Appeal under Law 317/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of material incompetence raised by the Superior Council of Magistracy and declined jurisdiction, ordering the case to be referred to the Bucharest Court of Appeal, Section VIII for Administrative and Fiscal Litigation. The dispute involved an individual challenging a resolution by the Judicial Inspectorate that rejected a disciplinary complaint against a judge, with the core legal issue being the proper venue for such a challenge. Relying on Article 47(5) of Law No. 317/2004 and Article 97 of the Civil Procedure Code, the court determined that the Bucharest Court of Appeal is the competent first-instance court to hear appeals against resolutions rejecting disciplinary complaints, rather than the High Court of Cassation and Justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 47 din Legea nr. 317/2004, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004; Competence for contesting judicial inspector's resolution rejecting disciplinary complaint: exclusivity of Bucharest Court of Appeal under Law 317/2004: În ceea ce priveşte contestaţia formulată împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 stabileşte în mod expres competenţa Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea acesteia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 2970/1/2014, reclamantul S.D. a formulat contestaţie împotriva rezoluţiei din 30 mai 2014 a Inspecţiei Judiciare din Dosarul nr. 1982/IJ/I302/DIJ/20I4.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: în cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată: a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii; b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă; c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.
Alin. (4) din acelaşi act normativ prevede că rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c), iar potrivit alin. (5) rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.
Prin urmare, faţă de aceste dispoziţii legale, se constată că, indiferent de soluţia dispusă prin rezoluţie (clasarea, respectiv respingerea sesizării), curtea de apel este instanţa competentă material să soluţioneze contestaţia introdusă de persoana care a formulat sesizarea.
În ceea ce priveşte contestaţia formulată împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 stabileşte în mod expres competenţa Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea acesteia.
Pe cale de consecinţă, având în vedere dispoziţiile legale menţionate, coroborate cu prevederile art. 97 din Titlul III - Competenţa instanţelor judecătoreşti, Capitolul I - Competenţa materială, Secţiunea I - Competenţa după materie şi valoare, din C. proc. civ., rezultă că soluţionarea în primă instanţă a acestei cauze este de competenţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale invocată de Consiliul Superior al Magistraturii.
Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 octombrie 2014.