Eligibility of territorial anticorruption unit staff for central apparatus salary coefficients under police salary regulations

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 21 aprilie 2010 pe rolul Curţii de Apel Tg-Mureş, reclamantul O.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.A.I., Guvernul României şi D.G.A., a se constata că unităţile din teritoriu ale D.G.A. au făcut parte integrantă din structura Aparatului Central al M.I. în perioada 15 noiembrie 2005-15 martie 2009, anularea ca nelegale a următoarelor acte administrative normative: H.G. nr. 070/2004 modificată prin H.G. nr. 035/2007 a M.A.I., Ordinele M.A.I. nr. 1/0506/2007, nr. S/698 din 15 iunie 2005 şi nr. 442 din 04 aprilie 2008 numai dacă prevăd că structurile teritoriale ale D.G.A. nu fac parte din aparatul central, plata drepturilor băneşti pentru perioada 15 noiembrie 2005 - 15 martie 2009, perioadă în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Biroului Anticorupţie pentru Judeţul Mureş, din structura D.G.A., precum şi recalcularea drepturilor de pensie şi achitarea diferenţei tuturor drepturilor băneşti, cu dobândă şi cu rata inflaţiei.

În motivarea acţiunii s-a menţionat că în perioada mai sus arătată a fost angajat la D.G.A., Serviciul Anticorupţie Tg-Mureş, ulterior fiind pensionat.

S-a apreciat că actele administrative M.A.I. sus menţionate sunt nelegale deoarece atât persoanele din cadrul Aparatului Central al M.A.I., respectiv D.G.A., cât şi cele din teritoriul funcţionează după aceleaşi principii şi este necesar să li se acorde aceleaşi drepturi salariale.

D.G.A. din cadrul M.A.I. a depus întâmpinare, invocând excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu a D.G.A., deoarece nu are personalitate juridică.

O altă excepţie invocată a fost aceea a prescripţiei cererii pentru perioada 15 noiembrie 2005-21 aprilie 2007.

Guvernul României a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea acţiunii. De asemenea a invocat excepţia rămânerii fără obiect a cererii de anulare a H.G. nr. 70/2004 deoarece acesta a fost abrogată prin H.G. nr. 154/2010.

Reclamantul a depus o precizare de acţiune, fără a explicita însă acţiunea, respectiv fără a corela motivarea cu cererile din prima parte a acţiunii.

Faţă de excepţia prescripţiei invocate în cauză reclamantul şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită acordarea drepturilor începând cu data de 7 mai 2007.

Prin sentinţa nr. 189 din 27 septembrie 2011, Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii în ce priveşte anularea H.G. nr. 070/2004, a luat act de renunţarea reclamantului la judecarea petitului privind anularea Ordinul M.A.I. nr. 1/0506/2007, de la pct. 2 lit. b) din acţiune şi a respins acţiunea formulată de reclamantul O.L.

În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale de exerciţiu invocată de D.G.A., instanţa a reţinut că aceasta a fost respinsă prin Încheierea din 22 martie 2011. Prin aceeaşi încheiere s-a respins ca rămasă fără obiect excepţia prescripţiei, având în vedere faptul că reclamantul şi-a precizat acţiunea.

În opinia instanţei singura excepţie care a rămas de soluţionat este cea a rămânerii fără obiect a acţiunii în ce priveşte anularea H.G. nr. 70/2004, având în vedere faptul că aceasta a fost abrogată prin H.G. nr. 154/2010.

Instanţa a respins această excepţie, deoarece era în vigoare în perioada pentru care reclamantul solicita drepturile salariale.

În ce priveşte fondul cauzei s-a reţinut că reclamantul solicită, în principiu, drepturi salariale neacordate, respectiv coeficient de ierarhizare, care ar determina şi modificarea drepturilor salariale şi acelor din pensie.

Pe fondul cauzei s-au reţinut următoarele.

D.G.A. este o structură specializată din cadrul M.I. care are atât unităţi centrale cât şi teritoriale, iar majorările şi sporurile prevăzute a se acorda numai. personalului din unităţile aparatului central al M.I. nu se acordă şi celor din teritoriu.

În perioada 05 iulie 2007 - 15 martie 2009 angajatorul reclamantului a fost D.G.A., iar reclamantul a ocupat funcţia de şef birou la Biroul Anticorupţie pentru Judeţul Mureş.

S-a M.A.I. reţinut că H.G. nr. 725/2003 şi apoi H.G. nr. 416/2007 împarte structurile ministerului în structuri din aparatul central (propriu) şi structuri subordonate unor unităţi centrale.

Potrivit Organigramei şi Regulamentului de organizare şi funcţionare ale D.G.A. aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. S/698/2005, pe lângă aparatul central al D.G.A. au fost prevăzute şi structuri teritoriale subordonate direcţiei generale, formate din servicii teritoriale, care funcţionează pe lângă Curţile de Apel şi birouri anticorupţie care activează pe lângă aceste servicii, în judeţe.

Au M.A.I. fost reţinute prevederile pct. 2 din nota la Anexa 1 la O.G. nr. 38/2003, precum şi împrejurarea că Serviciul teritorial este subordonat D.G.A. şi nu poate fi considerat ca făcând parte din aparatul central al M.I.R.A.

Recursul formulat de reclamant

Recurentul-reclamant consideră că din coroborarea împrejurărilor că D.G.A. face parte din aparatul central al M.I.R.A. rezultă că întreg personalul din cadrul D.G.A. face parte din aparatul central al M.I.R.A. şi are dreptul la majorarea coeficientului de ierarhizare.

Se mai arată că S.T.A. Bucureşti nu este subordonat D.G.A., ci face parte din D.G.A.

Motivele de recurs pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recursul este nefondat.

În perioada 15 noiembrie 2005 - 15 martie 2009 recurentul-reclamant şi-a desfăşurat activitatea în cadrul S.T.A. Târgu Mureş, structură teritorială subordonată D.G.A. îndeplinind atât funcţii de execuţie, cât şi de conducere.

În speţă, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile D.G.A. sunt reglementate de O.U.G. nr. 120/2005 privind operaţionalizarea D.G.A. din cadrul M.A.I., aprobată prin Legea nr. 383/2005, care face vorbire la art. 2 despre existenţa structurilor subordonate D.G.A. ca entităţi distincte din punct de vedere al întinderii competenţelor, precum şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare al D.G.A. aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. S/608 2005 şi ulterior prin Ordinul M.A.I. nr. S/442/2008.

Aceste dispoziţii legale care cuprind norme privind competenţa teritorială, stabilesc fără echivoc faptul că structurile teritoriale ale D.G.A., cum este cazul S.T.A. Târgu Mureş şi Biroului Anticorupţie pentru judeţul Mureş, au competenţa de a desfăşura activităţile de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul personalului M.A.I. care îşi desfăşoară activitatea la structurile teritoriale ale ministerului din unităţile administrativ teritoriale in care sunt organizate; o astfel de competenţă teritorială limitată nu este specifică unităţilor aparatului central, ci unei unităţi subordonate.

Astfel în acest context, prin prisma atribuţiilor şi competenţelor ce revin structurilor D.G.A., această unitate este organizată pe două paliere - aparat central, respectiv aparat teritorial.

Pe de altă parte, trebuie menţionat că această situaţie de drept, de natură organizatorică, se reflectă în mod inevitabil şi în domeniul salarizării, aşa cum se prevede în mod expres la art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003 (act normativ în vigoare în perioada de referinţă), potrivit căruia salariile ce se cuvin poliţiştilor sunt diferenţiate prin coeficienţi de ierarhizare, în raport cu atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la efort şi cu eşalonul la care îşi desfăşoară activitatea; există astfel diferenţierea între coeficienţii de ierarhizare a funcţiilor prevăzute la structuri centrale faţă de cele teritoriale subordonate.

Având în vedere toate aspectele menţionate instanţa apreciază că atât H.G. nr. 070/2004 şi H.G. nr. 035/2007, emise în baza prevederilor O.G. nr. 38/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc coeficienţii de ierarhizare pe grade profesionale pentru funcţiile îndeplinite de poliţişti, cât şi Ordinele M.A.I. nr. 1/0506/2007, nr. S/698/2005 şi nr. S/442/2011 au fost adoptate, respectiv emise cu respectarea principiilor şi dispoziţiilor consacrate în actele normative de nivel superior menţionate, fără a depăşi limitele competenţei instituite prin acestea.

De asemenea, emiterea H.G. nr. 070/2004 s-a realizat în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 38 2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, act normativ în vigoare în perioada de referinţă, potrivit cărora coeficienţii de ierarhizare pentru funcţiile îndeplinite, în raport de eşalonul la care îşi desfăşoară activitatea poliţiştii, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, ce va fi aprobată în termen de 30 de zile de la dala publicării prezentei ordonanţe in M. Of. al României, Partea I.

Prin urmare, instanţa de fond în mod corect a reţinut că simpla indicare de către recurentul-reclamant a unor texte de lege, fără a face corelaţii exprese cu privire la anumite proceduri nerespectate sau elemente concrete este insuficientă pentru a constata nelegalitatea actelor atacate în raport de acestea.

Recurentul-reclamant nu a funcţionat în cadrul aparatului central al D.G.A., ci într-o structură subordonată, respectiv S.T.A. Bucureşti - Biroul Anticorupţie pentru Judeţul Mureş.

Organigrama D.G.A. depusă la dosar nu contrazice actele normative sus-menţionate, existând distincţia dintre aparatul central şi aparatul teritorial.

Toate acestea duc la concluzia respingerii recursului ca nefondat, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de O.L. împotriva sentinţei nr. 189 din 27 septembrie 2011 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 septembrie 2012.