Revision of cassation decision inadmissible where appellate court did not reinstate the merits

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Decizia nr. 61/A/C din 15 iunie 2010 Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibil apelul comercial declarat de apelantul B.P.L., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Bihor, împotriva Deciziei nr. 243 din 25 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 3209/111/2010.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că prin Decizia nr. 243/CA/R din 25 martie 2010 Curtea de Apel Oradea a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul B.P.L. împotriva Deciziei nr. 1583/R/CA din 26 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Bihor, astfel că decizia pronunţată de Curtea de Apel Oradea este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs B.P.L.

Recursul a fost înregistrat pe rolul secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, prin Încheierea nr. 202 din 19 ianuarie 2011 a scos cauza de pe rolul acestei secţii şi a înaintat-o spre competentă soluţionare secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

Prin Decizia nr. 4710 din 13 octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul declarat de B.P.L., ca inadmisibil.

A reţinut instanţa de recurs că a fost învestită cu soluţionarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, pronunţate în soluţionarea unei căi de atac exercitate la rândul său împotriva unei hotărâri irevocabile.

Declarând recurs împotriva unei hotărâri irevocabile, reclamantul Bineţ Peter Laszlo nu s-a conformat condiţiei specifice de admisibilitate a recursului în această materie, încălcând dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora sunt supuse recursului „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".

În concluzie, a constatat Înalta Curte că Decizia civilă nr. 61/A/C din 15 iunie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri prevăzute de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind irevocabilă, recursul declarat fiind inadmisibil.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire, B.P.L., invocând motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

Analizând conţinutul cererii de revizuire, în raport de dispoziţiile legale aplicabile în speţă, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.

Din interpretarea acestui text de lege rezultă că una dintre condiţiile de admisibilitate a exercitării acestei căi extraordinare împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs este ca prin aceasta să se fi rezolvat fondul cauzei, ceea ce presupune ca instanţa de recurs, casând sentinţa instanţei de fond să procedeze la rejudecarea pricinii sau în cadrul cererii de recurs să se fi produs înscrisuri noi care să fie analizate de către instanţă.

În speţa de faţă, prin Decizia nr. 4710 din 13 octombrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionând recursul declarat de reclamantul B.P.L., împotriva Deciziei nr. 61/A/C din 15 iunie 2010 a Curţii de Apel Oradea, l-a respins ca inadmisibil, menţinând dispoziţiile acesteia ca fiind temeinice şi legale.

În această situaţie, este evident că instanţa de recurs nu a evocat fondul cauzei, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., limitându-se doar a verifica, pe baza probelor administrate în faţa primei instanţe, dacă s-a stabilit corect situaţia de fapt şi dacă s-au aplicat în mod corespunzător dispoziţiile legale incidente cauzei.

Având în vedere argumentele expuse, cu referire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a prezentei cereri de revizuire, în conformitate cu dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că nu se mai impune cercetarea temeiniciei motivelor de revizuire invocate de revizuent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de B.P.L., împotriva Deciziei nr. 4710 din 13 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2012.