Land restitution compensation: inadmissibility of cassation appeal against appellate decision rendered final by special law under new Civil Procedure Code

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, la data de 24 noiembrie 2014, reclamanta V.E. a formulat recurs împotriva Deciziei civile nr. 376/A din 23 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti.

Prin cererea de recurs, reclamanta a arătat că decizia curţii de apel este pronunţată cu greşita aplicare a Legii nr. 165/2013.

Reclamanta a susţinut că dispoziţiile acestui act normativ nu sunt incidente în cauză, deoarece procedura de restituire a fost demarată înainte de data la care respectivul act normativ a intrat în vigoare, luna mai a anului 2013.

La data de 5 ianuarie 2015, cererea de recurs formulată de reclamanta V.E. împotriva Deciziei civile nr. 376/A din 23 septembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

La data de 20 ianuarie 2015 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, care a fost însuşit de membrii completului de judecată, iar la data de 29 ianuarie 2015, s-a dispus comunicarea raportului către părţile în litigiu.

Conform dovezilor aflate la filele 25-27 din dosar, la data de 2 februarie 2015 raportul a fost comunicat recurentei reclamante V.E. şi intimaţilor pârâţi C.C.S.D. şi A.N.R.P.

La data de 12 februarie 2015 intimata A.N.R.P. - C.N.C.I. a depus punct de vedere, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, având în vedere că decizia curţii de apel nu este supusă căii de atac a recursului.

Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ea inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia civilă nr. 376/A din 23 septembrie 2014 Curtea de Apel, secţia a III -a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelurile formulate de pârâta C.C.S.D. şi A.N.R.P., a schimbat sentinţa, în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei A.N.R.P. şi a respins acţiunea faţă de această pârâtă. A obligat C.N.C.I. să emită decizia de compensare prin puncte şi a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei.

Împotriva acestei decizii reclamanta V.E. a formulat, la data de 24 noiembrie 2014, recurs.

Potrivit art, 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs".

Conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 (varianta în vigoare la data de formulării acţiunii, respectiv data de 27 februarie 2013) „Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se ipretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel."

Se reţine că cererea reclamantei, înregistrată la data de 27 februarie 2013 pe rolul Tribunalului Bucureşti, are ca obiect obligarea pârâţilor la emiterea unei decizii de despăgubire, pentru suprafeţele de teren de 1.080 mp şi 2.065 mp, situate în intravilanul oraşului Ţicleni, fiind întemeiată, în drept, pe Legea nr. 10/2001.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2012 „Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este „definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară" alin. (1) şi „Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţa este „supusă recursului" sau că „poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară" (alin. (2)).

Ca urmare, Decizia civilă nr. 376/A din 23 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, este definitivă, neflind supusă căii de atac a recursului.

Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat, fca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta V.E. împotriva Deciziei nr. 376/A din 23 septembrie 2014 Curtea de Apel, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2015.