Inadmissibility of extraordinary appeal for failure to cite statutory grounds under Art. 317–318 CPC when challenging procedural classification of appeal as inadmissible
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the extraordinary appeal (contestație în anulare) filed by the petitioner against a prior decision, thereby upholding the previous judgment that had rejected his appeal as inadmissible. The dispute concerned a procedural challenge where the petitioner argued that the appellate court and subsequently the High Court erroneously classified his appeal as inadmissible rather than adjudicating it on the merits of the underlying civil case. The court held the appeal inadmissible because the petition failed to allege any of the specific statutory grounds for an extraordinary appeal, such as procedural nullity regarding the summoning of parties, public order competence violations, material error in the appeal decision, or omission of a legal ground for cassation, noting that mere dissatisfaction with the substantive outcome or procedural classification does not satisfy the requirements of Articles 317 and 318 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ, art. 317 C. proc. civ, art. 318 C. proc. civ; Inadmissibility of extraordinary appeal for failure to cite statutory grounds under Art. 317–318 CPC when challenging procedural classification of appeal as inadmissible: Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 4427 din 10 octombrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul F.I. împotriva Deciziei civile nr. 1937/R din 03 mai 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.
În considerentele deciziei s-a reţinut că, Decizia nr. 1937/R din 03 mai 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, este o hotărâre pronunţată în soluţionarea unui recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel încât nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare F.I., întemeiată pe dispoziţiile art. 317 - 318 C. proc. civ.
Contestatorul solicită admiterea contestaţiei în anulare, anularea deciziei atacate şi rejudecarea în fond a recursului, considerând că instanţa de recurs trebuia să dispună admiterea căii de atac şi nu să o declare inadmisibilă.
În motivarea contestaţiei în anulare sunt arătate nemulţumirile contestatorului faţă de soluţia pronunţată de instanţă în cauza finalizată cu decizia contestată şi se face, totodată, o expunere a situaţiei de fapt.
Analizând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare obişnuită sunt două: când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Contestaţia în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Prin urmare, pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.
În cauză, contestatorul invocă drept temei juridic al căii extraordinare de atac dispoziţiile art. 317 - 318 C. proc. civ., fără a indica, în concret, care sunt motivele care să vizeze decizia contestată, limitându-se doar la a-şi exprima nemulţumirile cu privire la soluţia pronunţată şi a arăta că instanţa a omis să cerceteze toate susţinerile, probele şi apărările privind admisibilitatea cererii de recurs.
Admiţând că decizia împotriva căreia s-a formulat contestaţie în anulare este dată de o instanţă de recurs (recurs care a fost respins ca inadmisibil), Înalta Curte constată că cele arătate de contestator, prin motivele cererii sale, nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., după cum nu sunt susceptibile de încadrare în niciuna din ipotezele art. 317 C. proc. civ., anterior enunţate, criticile formulate privind nemulţumirea sa legată de faptul că nu s-a judecat recursul pe fondul său, ci a fost respins ca inadmisibil.
Prin urmare, Înalta Curte constată că cele arătate de contestator, prin motivele cererii de contestaţie în anulare, nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., după cum nu sunt susceptibile de încadrare în niciuna din ipotezele art. 317 C. proc. civ.
Având în vedere considerentele expuse, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul F.I. împotriva Deciziei nr. 4427 din 10 octombrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2014.
Procesat de GGC - NN