Territorial competence for union-initiated labor claims based on the union's seat under collective bargaining law

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27 iunie 2012, sub nr. 7057/62/2012, astfel după cum a fost disjunsă din cauza care formează obiectul dosarului civil nr. 15.353/62/2011, Sindicatul Centralizări Telecomenzi Feroviare B., în numele şi pentru membrul său de sindicat B.I. a chemat în judecată pe pârâtele Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. SA, prin reprezentantul legal, şi Sucursala - Centrul Regional de Exploatare şi Întreţinere Reparaţii B., prin reprezentantul legal, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:

1. obligarea în solidar a pârâtelor 1 şi 2, la respectarea dispoziţiilor art. 65 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate angajatoare, încheiat pe anii 2007-2008, înregistrat sub nr. 1631/2007, prelungit prin actele adiţionale nr. XX/2007, YY/2008, ZZ/2008, WW/2008, RR/2008 şi TT/2009, şi a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din contractul colectiv de muncă, încheiat la nivel de Grup de Unităţi din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008, prelungit până în anul 2010, în sensul de a plăti, membrilor de sindicat, menţionaţi în tabelul nominal - anexat, la prezenta acţiune, ajutorul material aferent zilei feroviarilor, pentru anul 2009, reprezentat de un salariu de baza brut, la nivelul clasei unu de salarizare, în cuantum de 570 RON, actualizat la zi, cu rata inflaţiei şi dobânda legală, de la data scadentei (23 aprilie a fiecărui an) şi până la data plăţii efective a acestuia;

2. obligarea în solidar a pârâtelor 1 şi 2, la respectarea dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate angajatoare pe anii 2007-2008, înregistrat sub nr. 1631/2007, prelungit prin actele adiţionale nr. XX/2007, YY/2008, ZZ/2008, WW/2008, RR/2008 şi TT/2009, şi a celor cuprinse în art. 71 alin. (1) din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de Grup de Unităţi din Transportul Feroviar, valabil încheiat pe perioada 2006-2010, în sensul de a plăti celor membrilor de sindicat, menţionaţi în tabelul nominal - anexa 2 la prezenta acţiune, ajutorul material de Paşti, pentru anul 2009, reprezentat de un salariu de bază brut, la nivelul clasei unu de salarizare, în cuantum brut de 570 RON, actualizat la zi cu rata inflaţiei şi dobânda legală, de la data scadenţei şi până la data plăţii efective a acestuia;

3. obligarea în solidar a pârâtelor 1 şi 2, la respectarea dispoziţiilor art. 32 şi art. 33 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate angajatoare pe anii 2007-2008, înregistrat sub nr. 1631/2007, prelungit prin actele adiţionale nr. XX/2007, YY/2008, ZZ/2008, WW/2008, RR/2008 şi TT/2009, şi a celor cuprinse în art. 30 alin. (1) din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de Grup de Unităţi din Transportul Feroviar, valabil pe perioada 2006-2010, în sensul de a plăti salariaţilor membrii de sindicat, menţionaţi în tabelul nominal - anexa 3 la prezenta acţiune, salariul suplimentar pe anul 2008, echivalent cu salariul de bază de încadrare, din luna decembrie a anului respectiv, pentru fiecare salariat în parte, actualizat la zi cu rata inflaţiei şi dobânda legală, de la data scadenţei şi până la data plăţii efective a acestuia;

4. obligarea în solidar a pârâtelor 1 şi 2, la respectarea dispoziţiilor art. 32 şi art. 33 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate angajatoare pe anii 2009-2010 înregistrat sub din 06 iunie 2009, şi a celor cuprinse în art. 30 alin. (1) din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de Grup de Unităţi din Transportul Feroviar, valabil încheiat pe perioada 2006-2010, în sensul de a plăti salariaţilor membrii de sindicat, menţionaţi în tabelul nominal - anexa 4, la prezenta acţiune, salariul suplimentar pe anul 2009, echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, pentru fiecare salariat în parte, actualizat la zi cu rata inflaţiei şi dobânda legală, de la data scadenţei şi până la data plăţii efective a acestuia;

5. obligarea în solidar a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, aferente cauzei, conform dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ.

Tribunalul Braşov, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 952/M din 27 iunie 2012 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul Sindicatul Centralizări Telecomenzi Feroviare B. în numele şi pentru membrul său de sindicat în favoarea Tribunalului Sibiu, reţinând incidenţa art. 2 pct. 1 lit. c) şi art. 158 C. proc. civ.

Tribunalul Sibiu, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 561/2013 din 27 mai 2013 completată cu sentinţa civilă nr. 877 din 12 iulie 2013 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a trimis dosarul Î.C.C.J. pentru soluţionarea acestui conflict.

În argumentarea acestei sentinţe Tribunalul Sibiu, a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 210 din Legea dialogului social, nr. 62/2010, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanţei judecătoreşti competente în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

S-a reţinut că Legea nr. 62/2010 reglementează o competenţă teritorială alternativă obligatorie a cauzelor în care salariatul are calitatea de reclamant, doar o persoană fizică fiind susceptibilă de a avea domiciliu sau loc de muncă, iar prin raportare la acest din urmă criteriu Tribunalul Braşov este competent în soluţionarea cauzei.

Cum în cauza dedusă judecăţii, reclamantul are sediul în Braşov, în temeiul art. 269 alin. (2) C. muncii, s-a constatat că Tribunalului Braşov îi revine competenţa de soluţionare a acestei cauze.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă Înalta Curte constată:

Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc. civ. există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeaşi pricină.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competenţă Curtea constată că cele două instanţe Tribunalul Braşov şi Tribunalul Sibiu s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi că, cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Analizând conflictul de competenţă ivit, în aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., înalta Curte stabileşte competenţa Tribunalului Braşov în soluţionarea cererii de chemare în judecată, pentru considerentele ce succed:

Competenţa de soluţionare a litigiilor având drept obiect conflicte de drepturi aparţine, potrivit art. 284 alin. (2) C. muncii, instanţei în a cărei circumscripţie îşi are sediul sau domiciliul reclamantul.

În cauza de faţă, calitatea de reclamant o are Sindicatul Centralizări Telecomenzi Feroviare B. ce are sediul procesual ales la Cabinetul de Avocatură M.B. din Municipiul Braşov, str. H. nr. 17.

Reclamantul a formulat acţiune în numele şi pentru membrul său de sindicat conform art. 268 alin. (1) lit. c) C. muncii, în temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011, privind sindicatele, care îi conferă dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege în exercitarea atribuţiilor conferite de această lege organizaţiilor sindicale.

Potrivit art. 28 din Legea nr. 62/2011, organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, atribuţii în exercitarea cărora au dreptul de a introduce orice acţiune în justiţie în numele membrilor lor.

De asemenea, se statuează expres [alin. (3) al art. 28 din lege] că în exercitarea acestor atribuţii, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă.

Aşadar, în determinarea competenţei teritoriale în asemenea cauze, în care sindicatului i se recunoaşte calitatea, nu doar de a acţiona (de reprezentant), ci şi legitimare procesuală activă care se verifică în persoana reclamantului, se va ţine seama, în sensul art. 269 alin. (2) C. muncii, de sediul sindicatului-reclamant.

De altfel, această interpretare, în ceea ce priveşte art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social care a abrogat Legea nr. 54/2003, cu referire la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale, în acţiunea promovată în numele membrilor de sindicat, precum şi în ceea ce priveşte instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă, care este cea de la sediul sindicatului reclamant, a fost adoptată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 19/2012.

Cum în speţă, sediul sindicatului se află în circumscripţia Tribunalului Braşov, în favoarea acestei instanţe, pe calea regulatorului, va fi stabilită competenţa de soluţionare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2013.