Inadmissibility of post-appeal expert evidence for unquantified damages in contract rescission action
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the plaintiff's appeal, upholding the Court of Appeal's decision to uphold the first-instance judgment, which ordered the rescission of a 1997 stock sale contract and the defendant's liability for outstanding interest and contractual penalties. The dispute centered on the plaintiff's request for a new financial accounting expert witness to determine the full extent of damages and interest resulting from the defendant's non-performance, which had been previously denied by lower courts for lacking a specific quantified claim in the initial petition. The High Court of Cassation and Justice held that the appeal was unfounded under Article 304(9) of the Code of Civil Procedure because the plaintiff failed to specify the precise amount of damages in the original action, rendering the request for an open-ended expert assessment inadmissible at this procedural stage.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ; Inadmissibility of post-appeal expert evidence for unquantified damages in contract rescission action: Din examinarea probatoriilor administrate în cauză în raport de susţinerile pe care reclamanta le reiterează prin recursul de faţă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru a se putea dispune casarea hotărârii atacate aşa cum se solicită.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 14 octombrie 2004, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta A. P.A.S. A. Vlaici pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni din 23 ianuarie 1997 şi obligarea pârâtei la plata de daune interese în sumă de 346.703.466 lei reprezentând dobânzi şi penalităţi calculate până la data de 6 noiembrie 2003, urmând ca suma să fie majorată cu penalităţile calculate până la data desfiinţării contractului, respectiv până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
Prin sentinţa civilă nr. 3869 din 26 septembrie 2005, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea reclamantei, a dispus rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni încheiat de poştă din 23 ianuarie 1997, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 11.550.000 lei dobânzi calculate la ratele 5 şi 6 din contract; 335.153.466 lei penalităţi pentru neplata ratelor 2, 3, 4, 5 şi 6 din contract şi a obligat la plata în continuare a penalităţilor de întârziere aferente ratelor 2, 3, 4, 5 şi 6 din contract până la data de 26 septembrie 2005.
Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia comercială nr. 599 din 24 noiembrie 2006, a respins, ca nefondate apelurile declarate de reclamantă şi pârâtă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta A.V.A.S. - Bucureşti a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând, în esenţă, rejudecarea apelului în vederea efectuării unei expertize financiar contabile pentru a se stabili întinderea prejudiciului şi a daunelor interese ce i-au fost provocate şi i se cuvin.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea probatoriilor administrate în cauză în raport de susţinerile pe care reclamanta le reiterează prin recursul de faţă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru a se putea dispune casarea hotărârii atacate aşa cum se solicită.
În speţă, se constată că, reclamanta a solicitat prin acţiune, în finalul cererii sale, încuviinţarea probei cu expertiză financiar contabilă care să stabilească prejudiciul creat A.V.A.S. de către pârâta cumpărătoare, fără să facă nici o precizare privind cuantumul eventual al acestuia, care consideră că îi este datorat de pârâtă.
Cum, instanţele nu au fost practic sesizate cu un capăt de cerere cu un obiect anume indicat de reclamantă privind întinderea prejudiciului ce consideră că i-a fost pricinuit, corect prin hotărârea ce se atacă s-a reţinut că solicitarea probei cu o expertiză care să stabilească pretenţia reclamantei nu se justifică în cauză.
Cu alte cuvinte, nu se justifică o dispoziţie a instanţelor pentru efectuarea unei expertize financiar contabile, cât timp reclamanta nu a indicat în mod expres, care este suma pe care o pretinde cu titlul de despăgubiri pentru repararea prejudiciului pricinuit de cumpărător.
Astfel că, cererea recurentei reclamate, reiterate şi în recursul de faţă, de a se administra expertiză contabilă, care să-i stabilească cuantumul daunelor interese reprezentând prejudiciu suferit din nerespectarea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, nu poate fi primită nici în această fază procesuală, cât timp acest capăt de cerere nu a fost indicat în întinderea sa prin acţiunea introductivă.
În consecinţă, recursul reclamantei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta de A.V.A.S. Bucureşti împotriva Deciziei comerciale nr. 599 din 24 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2008.