Corporation Exclusion Dispute: Nullification Complaint Dismissed for Lack of Admissible Grounds Under Civil Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the nullification complaint, thereby upholding the final, unappealable decision of the commercial section that had previously dismissed the cassation appeal and confirmed the appellate court's cancellation of the appeal as untimely for failure to pay the judicial stamp. The dispute originated from a corporate action seeking to exclude a shareholder from a limited liability company, which was initially rejected by the first-instance tribunal; subsequent proceedings focused on procedural regularities rather than the merits of the exclusion. The court ruled that the complainants failed to establish any grounds for nullification under Articles 317 and 318 of the Civil Procedure Code, specifically noting that arguments regarding the shareholder's activity, capital contribution, and health status were inadmissible in this procedural context and did not constitute a material error or a failure to examine a cassation ground.
Legislator headnote
AI generatedart. 80 din Legea nr. 31/1990, art. 317 alin. (1) C. proc. civ, Art. 318 alin. (1) C. proc. civ; Corporation Exclusion Dispute: Nullification Complaint Dismissed for Lack of Admissible Grounds Under Civil Procedure Code: Împotriva deciziei Înaltei Curţi, au formulat contestaţie în anulare, contestatorii SC P.S.C. SRL şi P.L.C., pentru motivele prevăzute de dispoziţiile art. 217 lit. a), c) şi art. 218 raportat la art. 80 din Legea nr. 31/1990.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamanta SC P.S.C. SRL a chemat în judecată pe pârâtul P.C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună excluderea acestuia din societate.
Prin sentinţa nr. 2948 din 21 iunie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC P.S.C. SRL.
Sentinţa instanţei de fond a fost apelată de reclamantă, iar prin Decizia nr. 205 din 12 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI a comercială, a anulat ca netimbrat apelul promovat în cauză.
Recursul declarat de către reclamantă împotriva deciziei sus evocate, a fost respins ca nefondat, prin Decizia nr. 2409 din 15 iunie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
După examinarea motivelor de recurs, Înalta Curte a stabilit că instanţa de apel a pronunţat o soluţie temeinică şi legală, constatând că deşi reclamanta a fost legal citată pentru termenul fixat în vederea soluţionării apelului, nu a depus taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, astfel cum fusese înştiinţată prin citaţie.
Împotriva deciziei Înaltei Curţi, au formulat contestaţie în anulare, contestatorii SC P.S.C. SRL şi P.L.C., pentru motivele prevăzute de dispoziţiile art. 217 lit. a), c) şi art. 218 raportat la art. 80 din Legea nr. 31/1990.
În argumentarea motivelor invocate, contestatorii au formulat o serie de critici la adresa intimatului, legate de activitatea acestuia în cadrul societăţii şi a aportului la capitalul social.
Examinând motivele contestaţiei în anulare, în raport de dispoziţiile art. 317 şi 318 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 317 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cerinţelor legale sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Art. 318 alin. (1) C. proc. civ. prevede că hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Faţă de aceste precizări prealabile, se constată că, cei doi contestatori nu numai că nu au indicat temeiul de drept al cererii, dar din dezvoltarea motivelor contestaţiei în anulare, nu rezultă nici unul dintre cazurile ce pot fi încadrate în dispoziţiile sus evocate.
Susţinerile privind activitatea intimatului în cadrul societăţii, aportul acestuia la capitalul social, precum şi starea sa de sănătate, sunt aspecte ce nu pot fi primite şi analizate în cadrul contestaţiei în anulare.
Pe cale de consecinţă, faţă de considerentele ce preced, Înalta Curte urmează a respinge contestaţia în anulare, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii SC P.S.C. SRL Bucureşti şi P.L.C., împotriva Deciziei nr. 2409 din 15 iunie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 martie 2008.