Recourse against corporate general meeting resolution nullity dismissed for procedural non-compliance under prior law

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa nr. 1990 din 15 februarie 2007 a respins excepţia tardivităţii şi excepţia lipsei de interes iar pe fond a admis în parte acţiunea reclamantei A.V.A.S. Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC U. SA Bucureşti şi a constatat nulitatea parţială a hotărârii A.G.E.A. din data de 28 iulie 2006 a pârâtei, sub aspectul deciziilor adoptate la pct. 5 din hotărârea publicată în M. Of. partea a IV-a nr. 2693 din 29 august 2006.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că cererea reclamantei nu este tardivă, întrucât vizează exercitarea unui drept imprescriptibil faţă de obiectul său, constatarea nulităţii absolute a hotărârii A.G.A., SC U. SA Bucureşti din 28 iulie 2006 şi că reclamanta având calitatea de acţionar, are şi un interes legitim în promovarea acţiunii.

Referitor la includerea pct. 5 pe ordinea de zi, intitulat „diverse” în convocatorul publicat în M. Of. s-a apreciat că nu au fost respectate prevederile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, aspect ce determină constatarea nulităţii parţiale a Hotărârii A.G.E.A. din 28 iulie 2006 a pârâtei.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 470 din 23 octombrie 2007 a admis apelul pârâtei SC U. SA Bucureşti declarat împotriva hotărârii instanţei de fond, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins ca nefondată acţiunea reclamantei de constatare a nulităţii absolute a hotărârii A.G.E.A. a SC U. SA Bucureşti din 28 iulie 2006.

A menţinut dispoziţiile sentinţei privind respingerea excepţiilor invocate şi a obligat intimata la 2.500 lei cheltuieli de judecată către apelantă.

Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că din considerentele hotărârii apelate rezultă că instanţa de fond a respins excepţia tardivităţii formulării acţiunii reclamantei şi numai dintr-o eroare materială s-a menţionat în dispozitiv că se admite excepţia tardivităţii.

Cât priveşte fondul, instanţa de apel a reţinut că la adoptarea pct. 5 din Hotărârea A.G.E.A. din 28 iulie 2006 au fost respectate dispoziţiile legale, neexistând nici o încălcare a unor norme imperative care să conducă la nulitatea actului juridic, instanţa de fond făcând aplicarea dispoziţiilor art. 1171 din Legea nr. 31/1990 cu încălcarea principiului „tempus regit actum”, aceste dispoziţii legale fiind introduse prin Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006, ulterior adoptării hotărârii acţionarilor.

Împotriva menţionatei decizii, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii instanţei de fond.

În criticile formulate recurenta reclamantă susţine în esenţă că eronat a reţinut instanţa de apel că s-a făcut o greşită aplicare a legii la judecata în fond a cauzei, ignorându-se principiul tempus regit actum, în raport de dispoziţiile art. 1171 din Legea nr. 31/1990 introdus prin Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006, care este ulterior adoptării hotărârii A.G.E.A. în cauză, în realitate fiind incidente prevederile art. 117 pct. 7 şi 9 din Legea nr. 31/1990 în vigoare la data adoptării actului a cărui nulitate s-a cerut a se constata.

Recurenta susţine că la adoptarea pct. 5 din Hotărârea A.G.E.A. din 28 iulie 2006 au fost încălcate dispoziţiile art. 117 alin. (7) şi (9) din Legea nr. 31/1990, completarea ordinii de zi făcându-se cu încălcarea acestora, iar problemele discutate suplimentar vizau aspecte foarte importante legate de patrimoniul societăţii, activul în care societatea îşi are sediul, contractarea unui împrumut, modificarea structurii capitalului social.

Recursul reclamantei este nefondat.

Din actele dosarului rezultă că recurenta, reclamantă în cauză, a invocat nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. din 28 iulie 2006 întrucât ordinea de zi a fost completată la pct. 12 - „diverse” - cu încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, respectiv cu probleme ce nu au fost explicit prezentate în convocator deşi ele prezentau importanţă pentru acţionari.

În hotărârea publicată în M. Of. nr. 2693/29 august 2006, cele adoptate la pct. 12 din convocator se regăsesc la pct. 5 din hotărâre.

În apel pârâta, invocând dispoziţiile art. 117 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, a depus acte din care rezultă că ordinea de zi cu cele discutate la pct. 12 a fost completată la cererea a doi acţionari (fila 19 apel), aşa încât nu-i poate fi aplicată procedura completării ordinii de zi reglementate în art. 1171 din Legea nr. 31/1990, text legal introdus în lege ulterior adoptării hotărârii A.G.E.A.

Curtea reţine că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile legale în vigoare la data luării hotărârii A.G.E.A., potrivit principiului „tempus regit actum” cum corect a reţinut şi instanţa de apel.

Potrivit dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 convocarea trebuie să cuprindă, printre altele, menţionarea explicită a tuturor problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Din convocatorul publicat în M. Of. din 30 iunie 2006 (fila 13 fond) rezultă că s-au explicitat amplu cele 11 puncte ale ordinii de zi pentru A.G.E.A. din 28 iulie 2006, convocatorul cuprinzând şi un ultim pct. 12 intitulat „diverse”.

Ulterior convocatorului, la 10 iulie 2006 (fila 19 apel) la cererea a doi acţionari, unul dintre ei fiind şi cenzor, s-a dispus supunerea la vot pentru includerea pe ordinea de zi şi a respectivelor probleme cu aprobarea A.G.E.A., apelanta probând astfel respectarea dispoziţiilor art. 117 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, în vigoare la acea dată.

Din procesul-verbal al adunării generale extraordinare (filele 48-57 fond) rezultă că cererea celor doi acţionari privind completarea ordinii de zi (cu exact problemele discutate la pct. 12 din convocator) s-a adoptat cu votul acţionarilor ce reprezintă 58,9% din capitalul social, hotărâre valabilă în raport de art. 26 din actul constitutiv al pârâtei (filele 21-43 dosar apel) şi cu dispoziţiile art. 115 din Legea nr. 31/1990.

Întrucât din respectivul proces-verbal nu rezultă că recurenta ar fi votat împotriva completării ordinii de zi, iar la pct. 12 - „diverse” ea şi-a exprimat votul „împotrivă” la toate problemele cu care s-a completat ordinea de zi rezultă că aceasta a avut cunoştinţă despre cele în legătură cu care şi-a exprimat votul.

De altfel prin cele discutate la pct. 12 la 28 iulie 2006 recurenta nu a suferit nici un prejudiciu sau vătămarea - ea este, de altfel, acţionar minoritar în societatea pârâtă, deţinând 11,3%, conform actului depus de reclamantă la filele 6-9 dosar fond - deoarece, în apel, s-a făcut dovada că cele discutate la pct. 12 în A.G.E.A. din 28 iulie 2006 au format obiectul ordinii de zi pentru A.G.E.A. din 8 septembrie 2006, după cum rezultă din convocatorul depus la fila 44 dosar apel şi hotărârea adoptată la acea dată (fila 47 apel).

În consecinţă, Curtea apreciază că instanţa de apel a făcut o corectă interpretare şi aplicare a legii, motiv pentru care va respinge recursul reclamantei ca nefondat.

În temeiul dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimata pârâtă, suma reprezentând onorariul avocatului ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva Deciziei nr. 470 din 23 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.

Obligă recurenta reclamantă A.V.A.S. Bucureşti la plata a 2.500 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC U. SA Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2008.