Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 852/2015 AI generated

Civil appeal peremption: failure to comply with suspension order for missing domiciles does not interrupt or suspend peremption period

Case Number Decizia nr. 852/2015
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) dismissed the cassation appeal filed by the claimant, thereby upholding the lower court’s decision to declare her appeal perempted (perimată) and leaving in force the original first-instance judgment that had dismissed her tort liability claim. The dispute centered on procedural default where the appellate court had suspended the appeal proceedings under Article 1551 of the Code of Civil Procedure because the appellant failed to provide the domiciles of the individual defendants or submit additional copies of the appeal briefs as ordered; the appellant argued that filing a motion to reopen the case and lodging a cassation appeal against the suspension order interrupted or suspended the one-year peremption period, and that the trial court failed to rule on the motion to reopen. The decisive legal basis was the interpretation of Articles 248, 250, 252, and 1551 of the Code of Civil Procedure, under which the appellate court legally determined that the appellant’s failure to comply with the specific obligations imposed by the suspension order constituted a fault that kept the case in inactivity, that neither the motion to reopen nor the unsuccessful cassation appeal against the suspension order had an interruptive effect on the peremption period, and that the deadline had expired while the case remained inactive through the appellant’s fault.

Legislator headnote

AI generated

art. 1551 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 253 alin. (2) C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 1551 alin. (1) C. proc. civ, art. 252 alin. (2) C. proc. civ; Civil appeal peremption: failure to comply with suspension order for missing domiciles does not interrupt or suspend peremption period: The dispute centered on procedural default where the appellate court had suspended the appeal proceedings under Article 1551 of the Code of Civil Procedure because the appellant failed to provide the domiciles of the individual defendants or submit additional copies of the appeal briefs as ordered; the appellant argued that filing a motion to reopen the case and lodging a cassation appeal against the suspension order interrupted or suspended the one-year peremption period, and that the trial court failed to rule on the motion to reopen. The decisive legal basis was the interpretation of Articles 248, 250, 252, and 1551 of the Code of Civil Procedure, under which the appellate court legally determined that the appellant’s failure to comply with the specific obligations imposed by the suspension order constituted a fault that kept the case in inactivity, that neither the motion to reopen nor the unsuccessful cassation appeal against the suspension order had an interruptive effect on the peremption period, and that the deadline had expired while the case remained inactive through the appellant’s fault.

Keywords

AI generated
article of civil procedure suspension period missed deadline civil liability basis of obligation procedural orders

Cited Legislation

AI generated
art. 1551 C. proc. civ
Prin încheierea din data de 21 martie 2013 s-a dispus suspendarea judecării apelului, în baza art. 1551 C. proc. civ., până la indicarea de către apelanta-reclamantă a domiciliilor intimaţilor persoane fizice, conform celor stabilite prin încheierea de la termenul din 07 februarie 2013.
art. 248 C. proc. civ
Prin urmare, s-a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 248 C. proc. civ.
art. 253 alin. (2) C. proc. civ
La termenul din 24 martie 2015, recurenta reclamantă a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 253 alin. (2) C. proc. civ.
art. 304 pct. 9 C. proc. civ
Examinând criticile invocate de recurenta reclamantă, raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., căruia acestea i se circumscriu, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
art. 1551 alin. (1) C. proc. civ
1493 din 20 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 1551 alin. (1) C. proc. civ.
art. 252 alin. (2) C. proc. civ
La acelaşi termen s-a pus în discuţie excepţia perimării invocată de pârâtul intimat O.S., conform art. 252 alin. (2) C. proc. civ., nefiind necesară o nouă citare a reclamantei apelante prezente, (câtă vreme perimarea s-a invocat pe cale de excepţie).
art. 250 alin. (3) C. proc. civ
Potrivit dispoziţiilor art. 250 alin. (3) C. proc. civ., perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa sa.
art. 248 alin. (1) C. proc. civ
La termenul din data de 27 noiembrie 2014 Curtea a constatat că independent de îndeplinirea sau neîndeplinirea obligaţiilor de către parte, se impune repunerea cauzei pe rol la cererea părţii şi a pus în discuţie excepţia de perimare a cererii de apel întemeiată pe disp. art. 248 şi urm. C. proc. civ.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

This provision is explicitly cited in the dispositive as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Deliberând asupra apelului de faţă, Curtea constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1826 din 10 octombrie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins cererea de repunere pe rol, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea astfel cum a fost precizată şi modificată, formulată de reclamanta B.B., în contradictoriu cu pârâţii R.S.M., G.A., G.S., Z.A., Z.A., M.L., C.L., SC A.G. TV SA, SC A. TV SA, S.O. şi G.D.M. şi a obligat-o pe reclamantă la plata către pârâta G.A. a sumei de 3000 RON şi către pârâtul O.S. a sumei de 2480 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel recurenta-reclamantă B.B., cererea fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

La termenul din data de 07 februarie 2013, Curtea a pus în vedere apelantei reclamante să efectueze demersuri pentru a indica domiciliile intimaţilor persoane fizice în vederea citării şi să mai depună la dosar încă 8 exemplare de pe motivele de apel pentru a fi comunicate tuturor părţilor, sub sancţiunea aplicării disp. art. 1551 C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 21 martie 2013 s-a dispus suspendarea judecării apelului, în baza art. 1551 C. proc. civ., până la indicarea de către apelanta-reclamantă a domiciliilor intimaţilor persoane fizice, conform celor stabilite prin încheierea de la termenul din 07 februarie 2013.

La data de 18 martie 2014 apelanta reclamantă a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Totodată apelanta reclamanta a declarat recurs împotriva încheierii din data de 21 martie 2013 prin care s-a dispus suspendarea judecării recursului.

Prin încheierile din data de 15 mai 2014 şi 04 septembrie 2014 cauza a fost amânată în vederea soluţionării recursului declarat împotriva încheierii din data de 21 martie 2013, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 1493 din 20 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

La termenul din data de 27 noiembrie 2014 Curtea a constatat că independent de îndeplinirea sau neîndeplinirea obligaţiilor de către parte, se impune repunerea cauzei pe rol la cererea părţii şi a pus în discuţie excepţia de perimare a cererii de apel întemeiată pe disp. art. 248 şi urm. C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 483A din 27 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV–a civilă, a constatat perimată cererea de recurs (în realitate apel) formulată de reclamanta B.B., constatând că, de la 21 martie 2013, când s-a dispus suspendarea judecării apelului în baza art. 1551 C. proc. civ., până la indicarea de către apelanta – reclamantă a domiciliilor intimaţilor persoane fizice, conform celor stabilite prin încheierea de la termenul din 7 februarie 2013, cauza a rămas în nelucrare din vina apelantei.

S-a constatat că aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina sa şi nici nu se poate reţine incidenţa vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, în sensul dispoziţiilor art. 249 – 251 C. proc. civ.

Prin urmare, s-a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 248 C. proc. civ.

S-a considerat că solicitarea de repunere pe rol formulată de apelanta – reclamantă prin cererea de la 18 martie 2014 nu a întrerupt cursul perimării, câtă vreme prin aceasta apelanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin încheierea din 21 martie 2013, în cererea respectivă menţionând doar că va depune până la termenul stabilit dovezile în susţinerea dispariţiei motivelor care au condus la suspendare.

De asemenea, s-a reţinut că depunerea la 27 noiembrie 2014 a cererii de apel cuprinzând domiciliile intimaţilor persoane fizice nu poate fi luată în considerare, deoarece a fost făcută după împlinirea termenului de perimare.

Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta B.B., criticând-o ca nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ.

Dezvoltând motivele de recurs, recurenta reclamantă a susţinut că, în mod eronat s-a constatat perimarea cererii sale de apel şi s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.

S-a învederat de către recurentă că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii are efect întreruptiv de perimare.

Totodată, s-a invocat faptul că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra cererii de repunere pe rol formulate la 18 martie 2013, înăuntrul termenului de perimare de un an.

Recurenta a susţinut că, raportat la prevederile art. 249 şi 1551 C. proc. civ., cererea de redeschidere a judecăţii are efect intreruptiv de perimare, iar art. 250 alin. (3) statuează că perimarea se suspendă atâta timp cât împotriva încheierii de suspendare în baza prevederilor art. 1551 C. proc. civ. este declarat recurs.

Pe cale de consecinţă, recurenta a solicitat să se constate că nu a operat perimarea, întrucât a depus lista cu domiciliile pârâţilor persoane fizice chiar odată cu depunerea cererii de repunere pe rol, astfel că se impune casarea hotărârii recurate şi continuarea judecării apelului.

La termenul din 24 martie 2015, recurenta reclamantă a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 253 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 16, 21, 123 alin. (1) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie.

Prin încheierea din 24 martie 2015, Înalta Curte a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei menţionate, pentru motivele expuse în cuprinsul considerentelor acesteia.

Examinând criticile invocate de recurenta reclamantă, raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., căruia acestea i se circumscriu, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Prin sentinţa civilă nr. 1826 din 10 octombrie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV–a civilă, a respins cererea de repunere pe rol şi acţiunea în răspundere civilă delictuală formulată de reclamanta B.B. în contradictoriu cu intimaţii pârâţi R.S.M., G.A., G.S., Z.A., Z.A., M.L., B.A., C.L., O.S., G.D.M., SC A.G. TV SA şi SC A. TV SA.

A fost obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâţii G.A. şi O.S.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta.

La termenul din 7 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV–a civilă, i-a pus în vedere apelantei reclamante să efectueze demersuri pentru indicarea adreselor intimaţilor pârâţi persoane fizice, în vederea citării şi să depună, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 1551 C. proc. civ., încă 8 exemplare ale motivelor de apel, pentru a fi comunicate tuturor părţilor, acordându-se un nou termen de judecată la data de 21 martie 2014.

Prin încheierea din 21 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, în baza art. 1551 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului împotriva sentinţei civile nr. 1826 din 10 octombrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, până la indicarea de către aceasta a domiciliilor intimaţilor persoane fizice, conform celor stabilite prin încheierea de la termenul din 7 februarie 2013.

Recursul declarat de apelanta reclamantă împotriva încheierii menţionate a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 1493 din 20 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 1551 alin. (1) C. proc. civ. au fost legal aplicate.

Într-adevăr, la data de 18 martie 2014, apelanta reclamantă a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei, fără a indica domiciliile pârâţilor intimaţi, solicitând citarea acestora la locul de muncă, respectiv Şoseaua B.–P., sectorul 1 Bucureşti şi precizând că va depune până la termenul stabilit, dovezile în susţinerea dispoziţiei motivelor care au condus la suspendarea dosarului.

La termenul din 15 mai 2014 având în vedere că la aceeaşi dată la care s-a formulat cererea de repunere pe rol, s-a depus şi recursul împotriva încheierii de suspendare a judecăţii în temeiul art. 1551 C. proc. civ., instanţa de apel a amânat discutarea cererii de repunere pe rol, acordând termen în acest sens la 15 mai 2014 şi apoi la 4 septembrie 2014 şi 27 noiembrie 2014.

Aşa cum rezultă din practicaua deciziei recurate, la termenul din 27 noiembrie 2014, instanţa de apel a pus în discuţie cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantă, cerere în legătură cu care s-a reţinut, prin considerentele deciziei atacate, că nu este de natură să întrerupă cursul perimării, câtă vreme prin aceasta apelanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin încheierea de la 21 martie 2013, respectiv nu a indicat domiciliile persoanelor fizice având calitatea de pârât.

La acelaşi termen s-a pus în discuţie excepţia perimării invocată de pârâtul intimat O.S., conform art. 252 alin. (2) C. proc. civ., nefiind necesară o nouă citare a reclamantei apelante prezente, (câtă vreme perimarea s-a invocat pe cale de excepţie).

Prin urmare este nefondată critica recurentei vizând efectul intreruptiv de perimare al cererii de repunere pe rol formulate la 18 martie 2014.

De asemenea, este nefondată critica vizând nepronunţarea asupra cererii de repunere pe rol, cerere pusă în dezbaterea părţilor la termenul din 27 noiembrie 2014, aşa cum rezultă din cuprinsul deciziei atacate, contrar susţinerilor recurentei.

Potrivit dispoziţiilor art. 250 alin. (3) C. proc. civ., perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa sa.

Stabilirea dacă împrejurările care au împiedicat partea interesată să stăruie în judecată erau sau nu mai presus de voinţa acesteia, reprezintă o chestiune de fapt, lăsată la aprecierea instanţei.

În acest context, instanţa de apel a reţinut în mod legal că nici recursul declarat împotriva încheierii de suspendare nu are efect întrerupător de perimare, câtă vreme a fost respins prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatându-se legalitatea încheierii de suspendare a judecăţii apelului.

Pe cale de consecinţă, se va reţine că instanţa de apel a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând împlinit termenul de perimare de un an, în care cauza a rămas în nelucrare din vina reclamantei apelante, care nu a înţeles să se conformeze dispoziţiilor instanţei, luate prin încheierea din 21 martie 2013.

Depunerea la termenul din 27 noiembrie 2014 a unei cereri de apel cuprinzând domiciliile pârâţilor persoane fizice nu poate fi luată în considerare, fiind făcută în afara termenului de perimare.

Prin urmare se va constata că nu este întrunit motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Celelalte critici întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 6, 7 şi 8 C. proc. civ. nu vor fi examinate, fiind invocate formal.

Pentru toate aceste considerente, urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă recursul reclamantei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta B.B. împotriva deciziei nr. 483/A din 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2015.