Homeowners’ perempted challenge upheld; further recourse void for missing grounds

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 972 din 10 decembrie 2014 Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a constatat perimată cererea de recurs formulată de petenta Asociaţia de Proprietari nr. XX Bacău împotriva deciziei civile nr. 186 din 09 august 2013 a Tribunalului Bacău.

Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de recurs petenta Asociaţia de Proprietari nr. XX Bacău, fără a indica motive de nelegalitate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 19 ianuarie 2015 şi repartizat completului de filtru nr. 4 (CF4).

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat, la data de 21 ianuarie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil.

Completul de filtru C4, la data de 21 ianuarie 2015, constatând că raportul întruneşte condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia recurentei, pentru ca aceasta să depună punct de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.

Potrivit dovezii aflată la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat recurentei.

La data de 9 februarie 2015, recurenta a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea recursului şi anularea încheierii de şedinţă din 29 septembrie 2011 a Judecătoriei Bacău.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluţionarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 12 martie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) noul C. proc. civ., fără citarea părţilor.

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) noul C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) C. proc. civ. „cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (…) d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Alin. (3) al aceluiaşi articol stipulează că „menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Art. 421 alin. (2) C. proc. civ. prevede că „hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare”, iar art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform alin. (2), coroborat cu art. 470 alin. (5) din acelaşi cod, în cazul în care termenul curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

În speţă, se constată că recurenta nu a formulat motivele de recurs, odată cu cererea de recurs.

Pe de altă parte, se constată că hotărârea curţii de apel nu a fost comunicată petentei, astfel că, în raport de dispoziţiile art. 470 alin. (5) C. proc. civ., aceasta ar fi fost în termen pentru a formula motivele de recurs până la soluţionarea recursului.

Chiar dacă s-ar considera că memoriul depus de recurentă la dosar la data de 9 februarie 2015, constituie motivarea recursului, întrucât nu rezultă dacă constituie un punct de vedere asupra raportului sau motive de recurs, în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., acestea nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nici nu cuprind motive de ordine publică, care să impună soluţionarea lor de către instanţa de recurs.

Astfel, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului „intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488”.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei care a pronunţat decizia recurată şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

În speţă, recurenta a expus consideraţii cu privire la modul de soluţionare a cererii de modificare a actelor sale constitutive, în condiţiile în care, prin decizia recurată, s-a constatat perimat recursul.

Se constată astfel, că recurenta nu s-a conformat exigenţelor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., neindicând motive de nelegalitate, dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi, cum în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de petenta Asociaţia de Proprietari nr. XX Bacău împotriva deciziei nr. 972 din 10 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2015.