Unstamped cassation appeal annulled for failure to pay judicial stamp duty
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal for lack of payment, ruling it null and void as un-stamped, thereby leaving the appellate court's decision in force which modified the first-instance judgment to order the defendant to pay the claimant a reduced sum for goods plus litigation costs. The case involved a commercial dispute where the defendant, having failed to prepay the judicial stamp duty despite a legal citation warning, challenged a lower court decision that had partially admitted the claimant's action for the price of goods and rejected a statute of limitations defense. The court’s decision was based on the mandatory principle that legal actions must be stamped in advance, applying the specific provisions of the Judicial Stamp Duty Law and the relevant methodological norms which dictate the nullification of any request or appeal that fails to meet the stamping requirement.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Unstamped cassation appeal annulled for failure to pay judicial stamp duty: Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 218 din 21 martie 2007, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia comercială şi contencios administrativ, în Dosarul nr. 3883/2006, a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru plata preţului din factura din 24 iulie 2003; a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta SC K. SRL Bacău, prin lichidator judiciar I.E., Ipurl, în contradictoriu cu pârâta SC S. SRL şi a fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 1.051.932,94 lei preţ marfă.
Apelul declarat de pârâta SC S. SRL Constanţa împotriva hotărârii instanţei de fond a fost admis, prin Decizia nr. 99 din 21 septembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Prin aceeaşi decizie, a fost schimbată în parte hotărârea, în sensul că a fost obligată apelanta- pârâtă să-i plătească intimatei- reclamante suma de 767.484,293 lei în loc de 1.051.932,94 lei preţ marfă; a fost obligată apelanta şi la plata sumei de 6.625 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la cele două instanţe (1.190 lei, onorarii avocat + 5.435 lei taxă de timbru); au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a fost respinsă cererea de suspendare ca nefondată.
Împotriva deciziei pronunţate în apel a declarat recurs pârâta SC S. SRL Constanţa, în termenul legal.
Cum recurenta nu a timbrat anticipat recursul, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 29 octombrie 2008 (filele 37, 38 şi 42 dosar recurs) cu menţiunea de a timbra recursul cu 5.430,68 lei taxă judiciară de timbru şi 3 lei timbru judiciar, obligaţie căreia nu s-a conformat.
Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 29 octombrie 2008, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 pct. 1 şi 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului pârâtei.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâta SC S. SRL Constanţa împotriva Deciziei nr. 99 din 21 septembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevovabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 octombrie 2008.