Revision bid for 1940 repatriation list lacks Article 322(5) evidentiary requisites; appeal rejected as unfounded

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, C.T.C. a solicitat în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea Sentinţei civile nr. 28/CA din 5 februarie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în Dosarul nr. 1569/CA/2003, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 114 din 13 ianuarie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 4872/2004.

În motivarea cererii revizuentul a arătat că prin hotărârea judecătoreasca a cărui revizuire o solicită instanţa de fond i-a respins contestaţia prin care a solicitat acordarea indemnizaţiei prevăzută de Legea nr. 189/2000.

Motivul cererii de revizuire îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., respectiv că după darea hotărârii s-a descoperit un înscris doveditor, pe care l-a anexat la cererea de faţă şi care îl îndrituieşte să se folosească pentru a fi revizuită hotărârea pronunţată de instanţa de fond.

Înscrisul nou doveditor, descoperit după darea hotărârii, în baza căruia solicită revizuirea hotărârii pronunţate de instanţa de fond, îl constituie - EXTRAS din Tabloul nominal de persoane repatriate în Bulgaria în anul 1940 şi revenite în ţară în mod fraudulos începând din anul 1941 şi până la 1 Ianuarie 1948, act care i-a fost eliberat şi comunicat la data de 8 decembrie 2011 prin adresa nr. C 746 din 8 decembrie 2011 de către Arhivele Naţionale - Biroul Judeţean Tulcea.

Se arată că în acest tabel sunt indicaţi şi enumeraţi nominal, defunctul - tată H.T. şi membrii familiei sale, strămutaţi/expulzaţi în Bulgaria.

Prin Sentinţa civilă nr. 116/CA din 7 martie 2012 Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de revizuire formulată de C.T.C., în contradictoriu cu intimata - Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel a reţinut că motivul de revizuire se întemeiază pe împrejurări care au alterat procesul de stabilire a adevărului de către instanţa de judecată.

Curtea de Apel a mai apreciat că respectivul înscris trebuie să fi existat la data judecăţii, dar nevalorificarea sa în proces să se fi datorat conduitei culpabile a părţii adverse (care l-a reţinut) sau împrejurării mai presus de voinţa părţii (care, de asemenea, a împiedicat administrarea).

Nu este întrunită ipoteza textului de lege şi nu este permisă revizuirea atunci când asemenea înscrisuri sunt procurate de parte ulterior finalizării procesului, pentru că, într-o asemenea situaţie, s-ar ajunge la repunerea în discuţie a unei hotărâri irevocabile, intrată în puterea lucrului judecat.

Împotriva Sentinţei civile nr. 116/CA din 7 martie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, revizuentul C.T.C. a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului recurentul reiterează apărările formulate în faţa celorlalte instanţe, susţinând că din răspunsul comunicat de Arhivele Naţionale Tulcea şi extrasul din «Tabloul nominal de persoane repatriate în Bulgaria în anul 1940 şi reveniţi în ţară în mod fraudulos începând cu anul 1941 şi până la 1 ianuarie 1948», rezultă că a fost considerat «persoană repatriată în Bulgaria în anul 1940», motiv pentru care a fost obligat să părăsească domiciliul în anul 1941, revenind în ţară fraudulos în 1947, la vârsta de 11 ani fiind consemnat în acest înscris sub numele de D.T.H.

Se mai arată că înscrisul nou nu a reuşit să îl obţină în timp util de la autorităţile statului român, mai presus de voinţa sa, prima instanţa reţinând în mod eronat că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Recursul este declarat împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.

Pentru a fi admisă o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., se cere ca înscrisul doveditor pe care se sprijină cererea de revizuire să fi existat la data soluţionării fondului, să fi fost imposibil de procurat de către revizuent dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, respectiv să fi fost reţinut de partea potrivnică şi să fie determinant pentru soluţia ce urmează a se da în cauză.

În pricina de faţă, înscrisul nou invocat nu exista la momentul pronunţării deciziei atacate.

Cu atât mai mult nu se poate afirma că acest înscris ar fi fost reţinut de partea potrivnică, aşa cum cer dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Prin urmare, faţă de aspectele mai sus invocate, nu se poate afirma că cererea de revizuire a fost greşit respinsă.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că, în mod corect a apreciat Curtea de Apel că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

De altfel, recurentul avea posibilitatea, după intrarea în posesia înscrisului nou indicat, să ceară revizuirea hotărârii Casei Judeţene de Pensii, şi nu revizuirea hotărârii judecătoreşti.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că soluţia dată de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar susţinerile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite.

În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul C.T.C. împotriva Sentinţei civile nr. 116/CA din 7 martie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2013.

Procesat de GGC - LM