Challenge to refusal to prosecute prosecutor; timeliness of complaint against decision not to initiate criminal proceedings

Asupra plângerii de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea adresată parchetului, petentul a solicitat cercetarea magistratului A.L., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 264 şi 291 Cod penal întrucât cu rea credinţă şi gravă neglijenţă a soluţionat Dosarul penal nr. 330/P/2007, dosar ce viza alţi magistraţi judecători din cadrul Tribunalului Prahova, Judecătoria Ploieşti şi Judecătoria Mizil împotriva cărora petentul a depus plângere sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 195 şi 27 C. pen., cu prilejul contestaţiilor formulate la instanţa de „persoana vătămată” conform Legii nr. 67/2004, republicată.

Analizându-se plângerea de faţă, urmare examinării actelor din dosar, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale a magistratului procuror A.L. în sensul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. sub aspectul infracţiunilor de favorizare a infractorului prevăzute de art. 264 C. pen. şi uz de fals prevăzut de art. 291, întrucât faptele reclamate nu există.

Împotriva acestei rezoluţii petentul a formulat plângere la instanţă, plângere înregistrată la 11 decembrie 2009 în contradictoriu cu „Statul Român - Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Parlamentară, magistraţii Tribunalului Prahova, Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Mizil, structurile - clanurile - filierele mafiote Ploieşti - Colceag - judecătorii şi procurorii care au favorizat infractorii” solicitând admiterea şi constituirea de parte civilă cu 10.000 lei pentru fiecare dosar; 10.000 lei pentru fiecare instanţă şi 10.000 lei pentru fiecare procuror.

Analizând plângerea de faţă se constată că rezoluţia procurorului a fost dată la 9 octombrie 2009 şi comunicată petentului la data de 21 octombrie 2009 (fila 23 din dosarul de urmărire penală).

Conform art. 2781 C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei după caz, a rezoluţiei de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale dată de procuror, persoana vătămată, precum şi alte persoane ale căror interese legitime nu sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 zile de la data comunicată de procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia îi revine potrivit legii competenţa să judece în primă instanţă.

Or, din actele dosarului, rezultă că rezoluţia procurorului a fost comunicată petentului la data de 21 octombrie 2009 (fila 23 din dosarul penal), plângerea fiind înregistrată la 11 decembrie 2009, iar termenul limită fiind la 2 decembrie 2009 în condiţiile în care ziua de 1 decembrie este zi liberă legală.

Înalta Curte, constată că, plângerea este formulat de petent peste termenul legal stabilit de legiuitor.

Pentru cele ce preced, plângerea petentului va fi respinsă, ca tardivă.

Conform dispoziţiilor art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge, ca tardiv introdusă, plângerea formulată de petentul D.M.

Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2010.