Judicial challenge to prosecutorial dismissal for formal defects: limitation of Art. 278^1 CPC review to non-referral decisions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the complainant’s challenge to a prosecutor’s decision and ordered the complainant to pay state court costs, resulting in the prosecutor’s refusal to initiate criminal proceedings remaining in force. The dispute arose when the applicant filed a criminal complaint for abuse in office against judges who had previously rejected his civil lawsuit against the Ministry of Justice (regarding his refusal of appointment as a prosecutor for medical reasons) and against the former Minister of Justice, alleging a cover-up. The decisive legal basis was Article 278^1(1) and (8)(a) of the Code of Criminal Procedure, which restricts judicial review via "plângere" solely to prosecutorial decisions not to send a case to trial; because the prosecutor had instead rejected the initial complaint as formally defective (inadmissible) under Article 222 for lacking specific description of the facts, indication of perpetrators, and evidence, the applicant lacked standing to appeal that rejection to the judge.
Legislator headnote
AI generatedart. 2481 C. pen, art. 222 C. proc. pen, art. 2781 alin. (1) C. proc. pen, art. 222 alin. (2) C. proc. pen; Judicial challenge to prosecutorial dismissal for formal defects: limitation of Art. 278^1 CPC review to non-referral decisions: În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, date de procuror persoana vătămată se poate adresa cu plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea formulată de petiţionarul M.L. s-a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraţilor judecători care au pronunţat sentinţa civilă nr. 175 CA din 26 noiembrie 2001 în Dosarul nr. 4251/2001 al Curţii de Apel Iaşi şi decizia civilă nr. 3323 din 5 noiembrie 2001 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, şi a Ministerului Justiţiei care a refuzat numirea petiţionarului ca procuror, toţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în forma calificată prevăzută de art. 2481 C. pen.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin rezoluţia nr. 9802/2511/VIII/1/2010 din 14 iunie 2010 a respins ca inadmisibilă plângerea petiţionarului considerând că aceasta nu întruneşte cerinţele art. 222 C. proc. pen.
Împotriva sentinţei procurorului petiţionarul a formulat plângere care a fost respinsă prin rezoluţia nr. 6185/2921/VIII/1/2010 din 14 iulie 2010 a procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu motivarea că plângerea petiţionarului este informă în raport cu dispoziţiile art. 222 C. proc. pen. întrucât nu a precizat obiectul concret al plângerii şi nu există date sau indicii care fac posibilă declanşarea procesului penal împotriva magistraţilor şi a fostului ministru al justiţiei, care nu l-a numit magistrat pe petiţionar din motive medicale.
În contra rezoluţiei parchetului petiţionarul M.L. a formulat plângere în baza art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. solicitând trimiterea cauzei la procuror.
Plângerea formulată nu este admisibilă.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, date de procuror persoana vătămată se poate adresa cu plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Or din examinarea actelor dosarului se constată că o astfel de soluţie de netrimitere în judecată supusă plângerii la judecător nu a fost pronunţată de către procuror.
Din actele dosarului rezultă că petiţionarul M.L. a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii, promoţia 2000 şi că în urma examinării sale psihologice s-a considerat că nu este recomandabil pentru profesia de magistrat.
Ca urmare, împotriva refuzului de a fi numit în funcţia arătată petiţionarul a acţionat în judecată Ministerul Justiţiei, acţiunea fiind respinsă prin Sentinţa civilă nr. 175/CA din 26 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Iaşi, soluţie menţinută prin decizia civilă nr. 3323 din 5 noiembrie 2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ.
Referitor la plângerea penală îndreptată împotriva magistraţilor judecători care au pronunţat cele două hotărâri ca şi a ministrului justiţiei care nu l-a propus ca procuror, petiţionarul nu a indicat elementele cuprinse în art. 222 alin. (2) C. proc. pen. respectiv: descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă.
Ca urmare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat informă plângerea pe care a respins-o ca inadmisibilă.
Întrucât, cum s-a mai arătat, o astfel de soluţie a procurorului nu face parte din cele prevăzute de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., care poate fi atacată în justiţie, Curtea, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) şi a art. 192 alin. (2) din acelaşi cod urmează a respinge plângerea petiţionarului M.L. cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiţionarul M.L. împotriva rezoluţiei nr. 6185/2921/VIII/1/2010 din 14 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică azi 1 noiembrie 2010.