Criminal liability of judges for abuse of trust based solely on dissatisfaction with civil judgments

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rezoluţia nr. 615/P/2009 din 11 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. faţă de magistraţii judecători A.V., M.D.M., Z.P., Ş.P., G.I. şi D.G. din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a decide astfel, s-a reţinut că petentul P.I.A. s-a plâns împotriva judecătorilor mai sus menţionaţi pentru modul cum au soluţionat Dosarele nr. 6692/1/2008 şi nr. 6487/1/2008 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, considerând că hotărârile pronunţate în aceste cauze sunt greşite.

Procurorul a motivat că în cauză nu există infracţiunea prev. de art. 246 C. pen., întrucât petiţionarul, nemulţumit fiind de soluţia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în cauza privind litigiul cu Casa de Pensii Caraş - Severin, încearcă să o repună în discuţie într-un mod artificial, prin intermediul unor sesizări penale, motivate doar prin reiterarea punctului său de vedere - neconfirmat de instanţă cu privire la litigiul civil menţionat.

Prin rezoluţia nr. 3417/1799/II/2/2009 din 26 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, a respins, ca neîntemeiată, plângerea numitului P.I.A. împotriva rezoluţiei nr. 615/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

În baza art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul a formulat împotriva celor două rezoluţii plângere la instanţă, considerându-le ca fiind nelegale şi netemeinice.

Plângerea petentului este nefondată.

În mod temeinic şi legal procurorul a motivat că petentul a invocat, în susţinerea plângerii sale, motive subiective de nemulţumire faţă de soluţia nefavorabilă pronunţată de magistraţi, pe această cale urmărind reformarea unor hotărâri judecătoreşti.

De asemenea, s-a mai arătat că soluţiile pronunţate de instanţă sunt cenzurate în căile de atac prevăzute de lege şi nu pe calea plângerilor penale îndreptate împotriva magistraţilor care le pronunţă.

Magistraţii nu răspund penal pentru soluţiile pe care le pronunţă decât atunci când acestea sunt rezultatul unor fapte penale, când sunt pronunţate cu rea credinţă în scopul de a favoriza în mod vădit o parte din proces sau când sunt rezultatul unor fapte de corupţie.

Or, din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă că judecătorii intimaţi au pronunţat hotărâri judecătoreşti în astfel de împrejurări.

Aşa fiind, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge plângerea petentului împotriva rezoluţiei atacate, pe care o va menţine.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul P.I.A. împotriva rezoluţiei nr. 615/P/2009 din 11 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, pe care o menţine.

Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2010.